Situație neobișnuită: România s-a abținut la votul de la ONU privind Pactul pentru migrație, deși Guvernul și președintele Iohannis aprobaseră inițial mandat pentru susținerea documentului

România s-a abținut săptămâna trecută la votul-cheie de la ONU privind Pactul global privind migrația, un acord fără caracter obligatoriu, dar puternic criticat de SUA, Ungaria, Polonia, Cehia și Israel. Abținerea României este stranie, având în vedere că președintele Iohannis anunțase pe 28 noiembrie că a aprobat poziția României de susținere a acordului.

Mai mult, președintele Iohannis arăta în comunicatul oficial de presă că a aprobat memorandumul privind poziția favorabilă a României la propunerea Guvernului. ”Guvernul României a propus adoptarea unei poziții de susținere din partea României a Compactului Global pentru Migrație (CGM), în forma convenită în urma negocierilor”, se arăta în comunicatul oficial al Președinției.

Or, tabela de vot prezentată de ONU arată că România s-a abținut de la votul desfășurat pe 19 decembrie la Adunarea Generală ONU (Vezi foto de sus). Și Ministerul de Externe a confirmat într-un răspuns pentru G4Media.ro abținerea la vot.

Care este motivul abținerii? ”România a ales să voteze abținere pentru a avea o abordare echilibrată, care să  țină cont de lipsa unui consens la nivel european, în contextul în care calitatea de viitoare Președinție a Consiliului UE determina aceasta poziție neutră”, arată MAE în răspunsul pentru G4Media.ro.

Nu e clar în ce moment a existat o schimbare a mandatului la nivelul Administrației Prezidențiale și a Guvernului. Decizia de abținere la vot în Adunarea Generală a ONU vine la doar o săptămână după ce România prezentase pe 10 – 11 decembrie o declarație favorabilă Pactului privind migrația (numit în documentele oficiale Compact Global) la Conferința interguvernamentală pentru adoptarea Compactului Global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată, care a avut loc la Marrakesh, Maroc.

Iată cum justifica Administrația prezidențială poziția favorabilă a guvernului și Cotroceniului pe această temă în comunicatul din 28 noiembrie: ”Conform Memorandumului, decizia privind asumarea Compactului Global pentru Migrație ia în considerare atât interesele naționale ale României, precum și perspectiva preluării de către țara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene și candidatura la un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Linia de acțiune a României este bazată pe solidaritate, angajament multilateral și necesitatea unui răspuns colectiv și o abordare cuprinzătoare faţă de provocările migrației. Totodată, este vizată combaterea efectelor negative generate de o migrație neregulată și negestionată, cum ar fi xenofobia, intoleranța și rasismul”.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a ratificat miercuri, 19 decembrie, Compactul Global privind Migrația. 152 de țări au votat pentru, cinci țări (SUA, Ungaria, Polonia, Cehia și Israel) s-au opus, altele s-au abținut, potrivit tabelei electronice a votului prezentată de ONU.

Pactul pentru migrație a stârnit controverse majore în statele est-europene care s-au opus, subiectul fiind folosit în dezbaterile interne. Și în România a existat un curent marginal de opoziție față de Pactul pentru migrație, dar partidele din mainstream s-au ținut departe de subiect. Nici în Parlament nu au existat dezbateri semnificative pe această temă.

Ce reprezintă Compactul Global. Acordul adoptat de Adunarea Generală a ONU reprezintă un angajament al statelor semnatare pentru combaterea migrației ilegale, un fenomen care a transformat traficul de persoane într-o industrie globală. Documentul nu are caracter obligatoriu pentru statele care l-au votat. Adversarii Pactului au acuzat că acesta ar duce la o creștere a fluxurilor migratorii sau ar forța statele să primească migranți împotriva voinței lor.

Răspunsul complet al Ministerului de Externe:

”În legătură cu dezbaterile derulate în cadrul Adunării Generale a ONU asupra proiectului de rezoluţie referitor la „Compactul  Global pentru o Migrație Sigură, Ordonată și Reglementată”, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

România a votat abținere la proiectul de rezoluție propus.

MAE reamintește că, în ceea ce privește Compactul global pentru Migrație, acesta reprezintă o inițiativă de cooperare la nivel global, pe bază voluntară, care nu are valoare juridică obligatorie, nu stabilește obligații financiare suplimentare pentru statele membre, nu încurajează migrația și nu intenționează să creeze noi drepturi ale omului.

Compactul Global reprezintă un ansamblu de acțiuni politice și de bune practici de la care statele se pot inspira pentru a-și pune în aplicare politicile naționale în materie de migrație. Totodată, acesta prevede implementarea politicilor de gestionare a frontierelor, cu respectarea suveranității naționale și obligațiilor și normelor dreptului internațional și urmărește minimizarea factorilor structurali privind migrația ilegală, reducând incidența și impactul negativ al acestui fenomen prin cooperarea internațională.

România a participat la Conferința la nivel înalt de la Marrakech pentru a-și exprima sprijinul pentru andosarea Pactului Global și aprecierea pentru munca extraordinară care a fost depusă în ultimele 18 luni de negocieri intense.

Gestionarea migrației este una dintre cele mai importante provocări pentru cooperarea internațională actuală, care necesită un efort comun și o gestionare adecvată pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată.

MAE menționează că, în baza mandatului aprobat și din punct de vedere procedural, România a ales să voteze abținere pentru a avea o abordare echilibrată, care să  țină cont de lipsa unui consens la nivel european, în contextul în care calitatea de viitoare Președinție a Consiliului UE determina aceasta poziție neutra.

Reiterăm poziţia constructivă adoptată de România, pentru gestionarea eficientă a provocărilor globale şi a dosarelor de interes comun, între care se află şi cel al migraţiei, precum și contribuţia substanţială a României la asigurarea securităţii frontierei externe a UE, prin misiunile FRONTEX”.

Foto: Protest anti-imigrație în Cehia