G4Media.ro

Sesizarea Guvernului pe legea prin care se majorează cu 40% punctul de…

Sesizarea Guvernului pe legea prin care se majorează cu 40% punctul de pensie, în dezbatere la CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizările Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie.

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

În esenţă, Executivul reiterează în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, precizează Guvernul.

Totodată, Guvernul arată că parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, menţionează sursa citată.

De asemenea, Executivul subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor şi studiilor de impact”, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.

„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, arată Guvernul.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Să înțeleagă toată lumea că să poți plăti pensii și salarii mari la bugetari trebuie să ai o economie puternică să ai angajați mulți în mediul privat. În mediul privat se castiga bani putini pe muncă multă și se miră patronii ca nu se gaseste forță de muncă și toată lumea vrea la stat sau pleacă din țară. Faceți salarii minime de cel puțin 1000 de euro să vedeți cum vine lumea să lucreze și nu dă nimeni faliment.

    • Si cine iti angajeaza tie oameni necalificati pe 1000 euro?:)))
      Din prima parte a comentariului intelegi ceva economie, dar cu partea a 2-a ai dat-o in bara rau de tot. Intr-o economie libera nu exista salariu minim, ci fiecare angajat isi negociaza salariul pe baza competentelor.

    • As fi de acord cu @libertarian daca patronii ar si respecta legile. Atata timp cat salariul ala care ti-l negociezi se finalizeaza cu fraza, „iti trec doar o parte din suma pe cartea de munca si restul iti dau in plic (cand, cum si daca am eu chef)”, parca nu se aplica treaba cu fiecare primeste cat merita si cat stie sa faca.

  2. Ce credeti ca va decide CCR? Sa saboteze guvernul PNL, bineinteles. CCR nu are constiinta, nu se gandeste ca saraceste tara, nu le pasa catusi de putin.