Kelemen Hunor se află în eroare: Parlamentul poate fi dizolvat, pot fi declanșate alegeri anticipate. Nu există vid legislativ

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele UDMR Kelemen Hunor a făcut miercuri, la RFI, o declarație stranie: el susține că în România nu pot fi convocate alegeri anticipate, pentru că nu există bază legală.

„Cât timp va sta România fără Parlament după dizolvarea Parlamentului? O lună? Două luni? Trei luni? Patru luni? În România nu există posibilitatea să stai fără Parlament. În democrațiile parlamentare lipsa Parlamentului nu există”, a afirmat liderul UDMR.

După care a dezvoltat: „Ce vom avea (dacă nu avem Parlament – n.r.)? Fiindcă nu vom avea nici Guvern. De aceea am ajunge la alegerile anticipate, că nu avem nici Guvern. Deci să nu ai Parlament, să nu ai Guvern, Parlamentul nu poate fi dizolvat așa un pic, doar așa până când nu știu ce… Nu se poate da Parlamentului atribuții limitate, cum e în cazul Guvernului, după moțiunea de cenzură. Deci nu avem o bază legală. Asta se poate reglementa prin lege. Eu am spus colegilor, «ok, veniți cu alegerile anticipate, ce veți spune președintelui în momentul în care dorește să dizolve Parlamentul, în decretul prezidențal, ce să scrie? Care e baza legală și care este procedura prin care vom organiza alegerile anticipate?» Procedura alegerilor generale? Se poate, dar asta trebuie trecut într-o lege”.

Kelemen Hunor pare să se afle în eroare. Chestiunea dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate este limpede reglementată în Constituție și nu e clar de ce simte nevoia domnul Kelemen de o lege specială pentru așa ceva.

Problema este reglementată în articolul 63 din Constituție, privitor la durata mandatului Camerelor, și în articolul 89, referitor la dizolvarea Parlamentului. Iată prevederile relevante:

Articolul 63:

• Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
• Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
• Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
• Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament.

Articolul 89

• După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
• În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
• Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Se observă din articolul 63 că, în ipoteza – constituțională și ea – a dizolvării Parlamentului, mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea noului Parlament. Nu se pune așadar, ca în cazul unui Guvern demis, problema de a avea un Parlament interimar sau să nu avem Parlament. Forul legiuitor funcționează cu puteri depline până își intră în rol viitorul Parlament.

Iar din articolul 89 vedem situațiile în care Constituția interzice expres dizolvarea Parlamentului: dacă se face a doua oară într-un an, dacă președintele are mai puțin de șase luni din mandat sau în caz de stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Câtă vreme există deja o lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, e greu de înțeles, așa cum reclamă Kelemen Hunor, ce altă legislație ar mai trebui pentru organizarea alegerilor anticipate.