Șefa FMI recomandă băncilor centrale să continue să lupte împotriva inflației

Băncile centrale nu ar trebui să dea înapoi în fața unei inflații „persistente”, în pofida riscurilor pe care aceasta le poate reprezenta pentru sectorul financiar, a declarat joi directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, într-un interviu acordat AFP și citat de boursorama.com.

„În acest moment, nu vedem că băncile centrale ar trebui să dea înapoi în lupta lor împotriva inflației”, a spus Georgieva, „pentru că inflația este încă acolo și, atât timp cât nu scade suficient, băncile centrale ar trebui să continue” să crească ratele dobânzilor.

În ciuda acestui fapt, șefa FMI a recunoscut că acțiunile băncilor centrale au „evidențiat vulnerabilitățile sectorului financiar”, fie că este vorba de Elveția sau de SUA, dar a precizat că acest lucru înseamnă că „băncile centrale trebuie să facă mai mult pentru a asigura stabilitatea financiară”, în același timp cu încercarea de a reduce inflația.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Creșterea ratelor băncilor centrale, în prezent cuprinse între 4,75% și 5% pentru Rezerva Federală a SUA (Fed), de exemplu, a dus la falimentul mai multor bănci regionale americane, în urma falimentului Silicon Valley Bank (SVB) la începutul lunii martie și a preluării Credit Suisse de către UBS.

Dacă „riscurile ar deveni semnificative, atunci băncile centrale ar trebui să decidă în ce măsură lupta împotriva inflației ar trebui să aibă prioritate față de stabilitatea financiară”, a subliniat Georgieva, „dar nu suntem acolo în acest moment”.

Dimpotrivă, economia mondială se confruntă în prezent cu riscul de fragmentare, a spus directorul general al Fondului, în special din cauza tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și China.

„Ieșim dintr-o perioadă în care alocarea investițiilor a fost determinată de costuri, dar nu mai este cazul. În SUA, ca și în alte părți, securitatea națională și securitatea aprovizionării sunt acum esențiale” în luarea deciziilor, „iar acest lucru va continua”, a subliniat Kristalina Georgieva.

Dar „cât de departe trebuie să mergem? Credem că gândirea ar trebui să rămână economică și să nu ajungă la punctul în care riscă să afecteze țările care spun că vor să se protejeze. Pentru că, în cele din urmă, consumatorii din aceste țări sunt cei care plătesc”, a spus ea.

Potrivit FMI, războiul comercial a costat anul trecut 0,4% din creșterea globală, „adică 400 de miliarde de dolari în minus”.

Cea mai mică creștere economică din 1990 încoace

Dar Georgieva a subliniat că „rezolvarea problemei datoriilor necesită ca țările să lucreze împreună. Același lucru este valabil și pentru schimbările climatice, nu vom reuși dacă nu lucrăm împreună”.

Prin urmare, rolul FMI este de a „oferi o masă la care toate țările se pot așeza și discuta, chiar și despre chestiuni controversate, care vor fi în beneficiul tuturor”.

Pe termen imediat, se așteaptă ca numeroasele șocuri cauzate de crizele repetate să împingă lumea într-una dintre cele mai slabe perioade de creștere din ultimele decenii, sub 3% în 2023.

Fondul va publica marți o actualizare a previziunilor sale pentru 2023 și pe termen mediu. „Ne așteptăm la o creștere de aproximativ 3% în următorii cinci ani, cea mai slabă perspectivă pe termen mediu pe care o avem din 1990 încoace”, a declarat șefa instituției într-un discurs.

Kristalina Georgieva și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la starea finanțelor publice în majoritatea țărilor, în condițiile în care datoria publică a crescut vertiginos în multe părți ale lumii ca urmare a pandemiei Covid-19 și a consecințelor invaziei rusești în Ucraina.

Provocările care trebuie îndeplinite sunt importante, în special pentru a permite tranziția ecologică a țărilor emergente, ale căror nevoi sunt estimate la 1.000 de miliarde de dolari pe an în următorii ani. Pentru aceasta, va fi nevoie ca „membrii noștri cei mai bogați să contribuie la umplerea golurilor” în ceea ce privește strângerea de fonduri.

Cu atât mai mult cu cât țările cu venituri mici se confruntă cu dificultăți în accesarea pieței datoriilor, din cauza costurilor în creștere asociate cu ratele mai mari ale marilor bănci centrale.

Aceste națiuni se află adesea în dificultate financiară: suma totală a fondurilor puse la dispoziție de către FMI a crescut brusc, ajungând la 300 de miliarde de dolari în ultimele luni.

Acest lucru ar putea continua, deoarece „aproape 15% dintre țările cu venituri mici se află deja în dificultate din cauza datoriilor, iar 45% sunt aproape de a intra în dificultate din cauza datoriilor”, a declarat Georgieva.