Scandalul expoziției de la Malmaison: Svastici și steaua nazistă, în plin fenomen neolegionar în România / Gazda se delimitează de artist, organizatorul îl laudă / Cercetător ”Elie Wiesel”: Autorul a expus tablouri antisemite la o lună după 7 octombrie

O expoziție care a provocat revoltă în social media este găzduită în spațiile Malmaison din Capitală: Svastici și steaua nazistă se numără printre elementele ”artistice” ale controversatului Sorin Tara (von Neudorf), semnalate sâmbătă, pe Facebook, de una dintre persoanele care au participat la expoziție, Iulia Badilas.

• Notă: Expoziția cu elemente antisemite este găzduită în plină expansiune a discursului și acțiunilor de tip neolegionar în spațiul public, a antisemitismului și, în general, în plină escaladare a fenomenului extremist în România, fapt vizibil inclusiv în rezultatele celor patru runde de alegeri din 2024, unde partidele politice cu retorică de extremă dreapta au obținut peste 40% din opțiunile electoratului în mai multe regiuni din țară. Detalii, aici.

Adina Marincea, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România ”Elie Wiesel” a criticat dur actul ”artistic” și a declarat că autorul expoziției ”nu este la prima abatere” antisemită, ba mai mult, a expus tablouri antisemite la o lună după masacrul teroriștilor Hamas din 7 octombrie 2023, în Israel.

Comunitatea Artiștilor și Artistelor din Malmaison s-a delimitat, duminică, de expoziția lui Sorin Tara pe pagina de Facebook Ateliere Malmaison, criticând ”abordarea superficială și lipsită de responsabilitate”:

• ”În calitate de comunitate artistică, ne delimităm clar de expoziția aflată în prezent în aceste spații. Nu ne identificăm cu utilizarea unor simboluri cu încărcătură istorică problematică, folosite exclusiv pentru a genera controverse sau pentru a crea aparența unui demers provocator. Considerăm această abordare drept superficială și lipsită de responsabilitate, incompatibilă cu un spațiu public care își propune să fie deschis, incluziv și sigur pentru toți membrii societății”.

În prezentarea evenimentului pe Facebook, organizatorul H’Art Gallery spune despre Sorin Tara că este ”fost profesor de istorie din zona Sibiului” iar arta lui este ”un proces continuu de demascare a istoriei, a poveștilor colective care ne-au însîngerat trecutul și ne debusolează prezentul”.

Dan Popescu, patronul H’Art Gallery, a reacționat după escaladarea controverselor în spațiul public, criticând-o pe vizitatoarea expoziției care a semnalat elementele antisemite din galerie și spunând că aceasta ”acordă atenție unei expoziții de artă la fel ca unei postări pe tik-tok”. Popescu i-a luat apărarea lui Sorin Tara despre care a spus că este ”un anarhist, un artist care penalizează toate ideologiile”, care ”se îmbracă în arta lui” și care ”este inconfundabil”:

• ”(…) acordă atenție unei expoziții de artă la fel ca unei postări pe tik-tok. Doamna se plîngea că din interacțiunea provocată chiar de ea la vederea lui Tara a avut parte de niște răspunsuri care ei i-au conturat părerea că e nazist. La întrebarea de ce ai svastici pe tine răspunsul lui Tara a fost că nu e vorba de o svastică nazistă ci că simbolul solar (omniprezent în India, spre exemplu) are legătură cu numele lui Sorin. NU, ești nazist, conchide doamna. Dacă însă ar fi acordat atenție expoziției mai mult decît cît se scrolează la o cafea ar fi realizat că Tara este un anarhist, un artist care penalizează toate ideologiile (…)”.

În ce context are loc expoziția? Despre crimele legionarilor, Holocaust și escaladarea fenomenului extremist în România. Ce spune legea

România pedepsește prin lege (OUG 31/2002) apologia criminalilor de război, a fascismului, antisemitismului și xenofobiei, însă așa cum G4Media și Info Sud-Est (ISE) au arătat în nenumărate rânduri, creșterea fenomenului extremist în țară și a derapajelor antisemite, legionare și fasciste a fost cauzată și de lipsa de reacție a procurorilor. De precizat însă că după noiembrie 2o24, Parchetul General a început să deschidă mai multe dosare penale în temeiul legii pentru combaterea fenomenului extremist, cu precădere în urma mesajelor din social media.

Mișcarea Legionară a reprezentat cel mai toxic produs politic și ideologic al României anilor 1920-1930. Ideile principale vizau critica regimului democrat, a instituțiilor sale (în principal partidele politice și Parlamentul) și a legăturilor pe care România le avea cu statele europene democrate, în special Franța și Marea Britanie.

Legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și pe Nicolae Iorga, cel mai important intelectual al României în secolul al XX-lea.

Criticile Mișcării Legionare la adresa realităților politice și sociale din România erau îndreptate cu precădere la adresa comunităților etnice minoritare, și în special a evreilor. Pentru că nu a reușit să obțină o majoritate electorală în procesele electorale la care a participat, Legiunea a militat pentru asasinat drept principală acțiune politică. Citește detalii aici. 

Istoricul Florin Anghel a arătat pentru G4Media și ISE cum, după 1990, Mișcarea Legionară a profitat de toleranța propagandei din anii ’80 a lui Nicolae Ceaușescu (care încă funcționa în anii după Revoluție), referitoare la rescrierea evenimentelor legate de activitățile lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, inclusiv a grupurilor de oameni politici și de intelectuali din jurul acestora. Cei mai mulți sfârșiseră în închisorile comuniste și figurau drept luptători și eroi anticomuniști. Propagandiștii lui Nicolae Ceaușescu nu au scris nicio lucrare referitoare la ocupația românească de dincolo de Nistru, după 1941, la Holocaust sau la genocidul romilor.

Educația din România a funcționat, după 1990, cu toleranță morală formidală față de lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică sau ideologică, arată istoricul.

• ”Relativizarea vinovăției lui Ion Antonescu s-a transferat, după decembrie 1989, și asupra unei imagini din ce în ce mai luminoase a lui Corneliu Zelea Codreanu, care a fost prezentat drept doar o victimă a abuzurilor instituțiilor regelui Carol al II-lea. Justiția și instanțele politice de după 1990 au privit cu detașare și uneori cu simpatie figurile Mișcăriil Legionare, considerându-le drept „martiri”, „eroi”, „luptători” anti-sistem”. Citește detalii aici. 

Mai mult, un sondaj realizat în 2021 de Institutul ”Elie Wiesel” arată că aproape 60% dintre români îl elogiază pe mareșalul Ion Antonescu, dictatorul militar autor al Holocaustului din România și declarat criminal de război, decizie reconfirmată în Justiție prin decizie definitivă din 2008.

Jurnalistul Petru Clej, specializat în antisemitism și problema Holocaustului, a arătat în mai multe rânduri cum Antonescu nu a avut nevoie de presiuni din partea Germaniei Naziste pentru a iniția Holocaustul din România:

• ”Mișcarea Legionară, care era la fel de antisemită sau chiar mai antisemită decât Antonescu, nu a apucat decât să declanșeze Pogromul de la București din ianuarie 1941, în cursul rebeliunii la sfârșitul căreia a fost eliminată de la putere și nu a mai apucat să participe la imensa majoritate a crimelor comise în România împotriva evreilor”.

Satatul român, al cărui conducător a fost Ion Antonescu în perioada 1940 – 1944, este responsabil de moartea a între 280.000 și 380.000 de evrei și 11.000 de romi. Aceștia au pierit fie uciși direct de armata și jandarmeria română sau de auxiliari ucraineni la Iași, în Basarabia, nodul Bucovinei, Herța și Transnistria ocupată, fie au pierit de foame, frig sau boli în cursul deportărilor în teritoriul de la este de Nistru. Citește detalii aici. 

Postarea inițială, care a viralizat controversa expoziției în social media