Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În alte sisteme de educație din Europa s-a depășit etapa educației pentru mediu – care există deja și în școala românească – și s-a trecut la educația pentru dezvoltare durabilă, atrage atenția Societatea de Geografie din România într-un punct de vedere cu privire la raportul “Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, pus în dezbatere la începutul acestui an. Organizația laudă inițiativa prezidențială, dar vine cu o serie de propuneri și corecturi pe text, precum aceea că expresia folosită în raport “schimbările climatice și degradarea mediului” e incorectă, deoarece “schimbările climatice reprezintă o formă de degradare a mediului”.
Alte corecturi asupra raportului legat de domeniul educației: termenul corect este “viața acvatică”, nu “viața subacvatică”; corect este “probleme de sănătate cauzate de poluare”, nu “datorate poluării”. În plus, documentul trebuie să clarifice anume ce capacități trebuie să dezvolte elevii, când li se cere să “dezvolte o gândire sistemică, la nivel planetar”, să “răspundă la potențiale dezastre naturale” sau capacitatea de a “înțelege complexul de actori relevanți din zon a de protecție a mediului”, precum și legislația în domeniu, mai arată punctul de vedere al Societății citate.
Organizația califică drept “total fals” modul cum este apreciată activitatea cadrelor didactice, anume a profesorilor de geografie, în documentul prezidențial. Iar notele sale taxează inclusiv felul cum sunt folosite diverse exemple de activități în raport, precum cel privind o aplicație de raportare a schimbărilor observate de elevi în mediul înconjurător: într-una din paginile raportului, “exemplul cu raportarea la Garda de Mediu nu este realist, având în vedere modul în care funcționează instituția”.
Nu s-a depasit nimic. Gunoaiele sunt aruncate pe camp, mai ceva ca in vremea raposatului, drujbele taie de 10 ori mai mult si poluarea apelor e la nivelul tarilor din lumea a 3-a. Poate doar satisfactia prezidentiala a crescut, hranindu-se cu lemn, in vederea perfectionarii limbajului de lemn.