Rusia obstrucționează comerțul cu Armenia și amenință că va opri gazele în așteptarea unei posibile victorii electorale a lui Pașinian

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației spaniole El Pais, citată de Rador: Guvernul rus folosește împotriva Armeniei aceeaşi strategie pe care a aplicat-o recent împotriva altor țări din fostul bloc sovietic care încearcă să se apropie de UE. A întrerupt aprovizionarea cu gaze a Moldovei, iar în Ucraina, în 2013, blocada impusă de Kremlin camioanelor sale a forțat guvernul lui Viktor Ianukovici să abandoneze acordul de liber schimb cu Uniunea.

Cu mai puțin de o săptămână și jumătate înainte de alegerile parlamentare armene, Moscova și-a dezlănțuit aproape întregul arsenal împotriva prim-ministrului Nikol Paşinian: Kremlinul a interzis comerțul cu fructe și legume cu națiunea caucaziană și a amenințat că va rupe acordurile de furnizare a gazelor și a altor combustibili dacă aceasta va face pași suplimentari către aderarea la UE. În plus, guvernul armean a acuzat mai mulți lideri ai opoziției că au legături cu spionajul rusesc.

În urma sprijinului acordat de liderii europeni și de Canada pentru Erevan, care a găzduit summiturile Comunității Politice Europene și ale UE la începutul acestei luni – într-un moment cheie pentru avansarea către un acord de pace cu Azerbaidjanul -, sprijinul lui Trump pentru prim-ministru și vizitele în capitala Armeniei ale vicepreședintelui american JD Vance și ale secretarului de stat american Marco Rubio, Moscova a sporit presiunea asupra Armeniei.

Agenția rusă responsabilă de supravegherea alimentelor, Rosselkhoznadzor, a interzis importul de fructe și legume armenești începând cu 30 mai, chiar în ultima parte a alegerilor din Armenia din 7 iunie, deși blocada a început informal săptămâna trecută.

Anterior, la începutul lunii mai, autoritățile ruse au interzis importul de flori, apă minerală și băuturi alcoolice din Armenia. Acum, Rosselkhoznadzor a adăugat pe listă castraveți, ardei, legume cu frunze, căpșuni și roșii armenești, printre alte produse, „până când va fi dezvoltat un algoritm adecvat pentru a asigura siguranța produselor expediate”.

„Algoritmul” pare a fi un eufemism al Kremlinului. Ministrul rus al Energiei, Serghei Țivilev, a trimis miercuri o scrisoare oficială autorităților armene, amenințând cu posibila reziliere unilaterală a acordurilor de furnizare a gazelor, altor combustibili și diamantelor, dacă își mențin deschiderea față de Europa.

„Măsurile în curs de desfășurare pentru aprofundarea interacțiunii Armeniei cu Uniunea Europeană și dorința anunțată a guvernului armean de a adera la Uniunea Europeană amenință menținerea […] cooperării în domeniul comerțului, economiei și investițiilor dintre Rusia și Armenia, ai cărei piloni sunt tratatele lor internaționale bilaterale”, subliniază scrisoarea lui Țivilev.

Armenia face parte din Uniunea Economică Eurasiatică. Conform acordurilor, importă resursele naturale menționate anterior fără taxe vamale, cu angajamentul de a nu le reexporta către țări terțe. După cum a spus președintele rus Vladimir Putin în timpul unei întâlniri tensionate cu Pașinian în aprilie, Moscova vinde gaze către Erevan cu 177,50 dolari pe 1.000 de metri cubi, în timp ce Europa le cumpără cu aproximativ 600 de dolari.

„Poporul armean trebuie să aleagă: să facă parte din Uniunea Economică Eurasiatică sau să facă parte din Uniunea Europeană. Nu eu voi decide; voi o veți face. Sarcina mea este să vă ofer alternative, iar voi le aveți. Partenerii noștri care răspund la aceasta cu amenințări, oricât de voalate ar fi, acționează împotriva voastră”, a declarat Pașinian în timpul unei campanii electorale, în care a recunoscut că prețurile la benzină vor crește. „Dar vom avea mult mai mulți bani, așa că nu va părea scump”, a argumentat el.

„Poziția Armeniei față de Rusia cu greu poate fi descrisă ca fiind echilibrată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Între timp, președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, l-a acuzat pe Pașinian că este „necinstit” și a susținut că Europa „va impune valori netradiționale” care vor diviza Armenia.

Dependența Armeniei de Rusia este profund înrădăcinată în sectoare strategice ale economiei și rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale acestei mici națiuni din Caucaz. Gigantul energetic rus Gazprom, prin intermediul filialei sale armenească, controlează 100% din conductele și rețeaua de distribuție a gazelor țării, după ce Erevanul și-a vândut participația rămasă de 20% în 2014.

Moscova menține de asemenea o prezență puternică în infrastructura armeană: în 2008, Armenia a transferat managementul rețelei sale feroviare către compania de stat rusă (RZD) pentru 30 de ani. Cu toate acestea, guvernul lui Nikol Paşinian a început de asemenea să pună la îndoială această dependență. La începutul acestui an, prim-ministrul a declarat că rețeaua feroviară ar trebui să fie gestionată de „o altă țară care menține relații de prietenie atât cu Rusia, cât și cu Armenia”, o declarație interpretată ca o aluzie la proiectul TRIPP derulat în comun cu Statele Unite.

Influența rusă se extinde și asupra sectorului nuclear. Centrala nucleară Metsamor, singura din Armenia, este operată de Rosatom, corporația de stat rusă pentru energie nucleară. Deși durata de viață operațională a centralei expiră în 2036, Moscova și Erevanul au discutat recent posibilitatea prelungirii cooperării până în 2046, un scenariu care ar menține dependența Armeniei de tehnologia și combustibilul nuclear rusesc pentru deceniile următoare.

Reorientarea armenilor către Europa și Statele Unite, inițiată sub conducerea lui Pașinian, a devenit și mai pronunțată atunci când Moscova nu a vrut să ajute Erevanul împotriva ofensivelor azere din 2020 și 2023. Armenia a pierdut războiul și teritoriul Nagorno-Karabah (o regiune cu majoritate armeană în teritoriul azer) acum trei ani, Kremlinul ignorând apelurile de ajutor ale Erevanului. Deși Moscova și Erevanul sunt membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alternativa Rusiei la NATO, acest organism nu a servit interesele armeneşti.

Alianța condusă de Rusia nu numai că a evitat să intervină în timpul războiului din 2020, în care Armenia a pierdut o mare parte din Nagorno-Karabah, dar nici nu a răspuns decisiv la incursiunile forțelor azere pe teritoriul armean din mai 2021 sau la ofensiva din septembrie 2022. Erevanul a solicitat desfășurarea unei misiuni de monitorizare a OTSC la frontieră, dar OTSC a descris evenimentele doar drept simple „ciocniri la frontieră”.

Neîncrederea față de Moscova s-a intensificat în septembrie 2023, când Azerbaidjanul a lansat ofensiva care a pus capăt autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah și a declanșat exodul a peste 100.000 de persoane către Armenia. Forțele rusești de menținere a păcii desfășurate în regiune nu au reușit să împiedice nici operațiunea militară azeră, nici exodul în masă al populației armene. Nemulțumirea Erevanului a crescut până la punctul în care prim-ministrul Pașinian a declarat că „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă nu și-a îndeplinit obligațiile de securitate față de Republica Armenia”.

Ziarul independent „The Insider” susține că a identificat figuri ale opoziției armene despre care se presupune că ar avea legături cu Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), Direcția Principală de Informații a armatei (GRU) și Serviciul Federal de Securitate (FSB). Pașinian, jurnalist și figură a opoziției până la alegerea sa ca prim-ministru în 2018, în timpul așa-numitei Revoluții de Catifea, este o țintă principală a spionajului rus, susține publicația, adăugând că porecla sa ar fi Boroda (care înseamnă „barbă” în rusă).

Traducere Rador: Rodezia Costea