Românii sunt cetățenii singurului stat membru UE care au cerut cetățenia unei alte țări a Uniunii, în 2022. Ei se află pe locul patru după marocani, sirieni și albanezi

România este singurul stat UE de unde cetățenii săi au cerut, în 2022, cetățenia unui alt stat UE, o arată datele Biroul european de statistică (Eurostat). Cei mai mulți dintre cei cărora li s-a acordat cetățenia UE a țării în care locuiau, de 87%, au fost cetățeni ai unei țări non-UE. Cetăţenii unei alte ţări UE decât ţara de reşedinţă au reprezentat 12%. Ceilalți aveau fie o cetățenie anterioară necunoscută (1%), fie erau apatrizi (0,7%).

În 2022, marocanii reprezentau cel mai mare grup de noi cetățeni ai UE, cu un total de 112.700 de persoane care au primit cetățenia unui stat membru al Uniunii. Al doilea grup ca mărime au fost cetățenii sirieni, cu 90.400 de persoane cărora li s-a acordat cetățenia, urmați de albanezi, cu 50.300 de persoane. România apare ca a patra țară, cu aproape 40.000 de cetățeni, și singurul stat UE de unde cetățenii au cerut cetățenia unui alt stat membru UE.

Statele UE au naturalizat un milion de cetățeni în 2022

În 2022, 989.000 de persoane au dobândit cetățenia statului membru al UE în care locuiau, o creștere de aproximativ 20% (+163 100 de persoane) față de 2021.

Cele mai multe dintre naturalizări, în cifre absolute, au fost în Italia (213.700; 22% din totalul UE). Spania (181.800; 18% din totalul UE) și Germania (166.600; 17%) se află pe locul al doilea, respectiv al treilea, atunci când vine vorba despre numărul total de cetățeni naturalizați în decursul anului 2022.

Cele mai mari creșteri, comparativ cu 2021, au fost înregistrate în Italia (+92.200), Spania (+37.600) și Germania (+36.600). La polul opus, cele mai mari scăderi au fost observate în Franța (-15.900), Țările de Jos (-9.300) și Portugalia (-3.700), arată Eurostat.

România a avut cea mai mare rată de naturalizare în 2022

În 2022, România a înregistrat cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, cu 26,8 cetățenii acordate la 100 de rezidenți străini. Suedia s-a situat pe locul al doilea, cu 10,6, urmată de Olanda (4,4) și Italia (4,2).

La polul opus, cele mai scăzute rate de naturalizare la 100 de rezidenți străini au fost înregistrate în Letonia și Estonia (ambele 0,4), Austria și Bulgaria (ambele 0,7) și Malta și Cehia (ambele 0,8).

Rata de naturalizare este raportul dintre numărul de persoane care au dobândit cetățenia unei țări în care au locuit pe parcursul unui an raportat la numărul de străini rezidenți în aceeași țară la începutul anului.