Românii din Cernăuţi i-au cerut ministrului de Externe să intervină pentru salvarea învăţământului în limba română

Liderii comunităţii româneşti din Cernăuţi i-au cerut, vineri, ministrului de Externe, Oana Ţoiu, să facă demersuri pe lângă autorităţile ucrainene pentru protejarea unităţilor de învăţământ cu predare în limba română, transmite Agerpres. Preşedintele executiv al Centrului bucovinean independent de cercetări actuale din Cernăuţi, prof. Aurica Bojescu, atrage atenţia că închiderea şcolilor cu predare în limba română ar putea conduce, treptat, la pierderea identităţii comunităţii româneşti.

„Tema învăţământului este cea mai importantă, pentru că, dacă nu vom avea şcoală, nu vom avea nici biserică, nu vom avea nici identitatea noastră naţională. În acest context, şcolile sunt cele pe care noi încă le mai ţinem. Ca să existe şcoală, trebuie să aibă cadre, trebuie să aibă elevi, trebuie să aibă manuale, trebuie să aibă multe, dar în primul rând trebuie să existe şcoala în limba maternă. Noi trebuie să avem în continuare acest drept. (…) Ne dorim ca procesul de învăţământ să îl avem cu predare în limba maternă. De ce? Pentru că oricare alte modalităţi nu îi ajută pe copii. Dacă noi cedăm acum şcoala, înseamnă că o să cedăm din ceea ce este mai scump”, a afirmat Bojescu.

La rândul său, viceprimarul comunei Ostriţa, Dan Crâşmaru, a solicitat sprijin din partea statului român, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, pentru reabilitarea liceelor româneşti din zona Cernăuţi, în condiţiile în care statul ucrainean nu investeşte în astfel de unităţi de învăţământ, iar legile din Ucraina prevăd condiţii dure în ceea ce priveşte acreditarea liceelor, iar una dintre condiţii este starea clădirilor.

Ministrul Oana Ţoiu susţine că în cadrul discuţiilor purtate joi la Kiev cu autorităţile din Ucraina a abordat tema învăţământului în limba română şi protejarea comunităţii româneşti.

„Un subiect pe care l-am discutat a fost limba română în primul rând şi avem angajamentul autorităţilor că vor merge mai departe cu procedurile pentru declararea zilei de 31 august Ziua de celebrare a limbii române. Noi credem că acesta este un semn important de respect şi recunoaştere şi acesta a fost un lucru pe agenda de lucru. Am adresat şi întrebările venite din comunitate legate de impactul Legii educaţiei asupra liceelor cu predare în limba română. Aici, dumnealor ne-au asigurat că o să fim parte din dialog. (…) Noi am subliniat, ca echipă, nevoia aparte de a se uita la limba română, la şcolile cu predare în limba română, şi la licee”, a afirmat Ţoiu.

Totodată, preşedintele Ligii Tineretului Român Junimea, Vitalie Zîgrea, a făcut un apel la oficialii români să reintroducă bursele pentru elevii şi profesorii din şcolile româneşti.

„Nu ştiu dacă ar fi rezistat comunitatea românească fără sprijinul dumneavoastră. Un ajutor imens a fost pentru copiii noştri bursele pe care le primeau şi pentru cadrele didactice de asemenea. De aceea, vă rugăm, dacă se poate, să reveniţi la acele burse. Ucraina este în război, situaţia este destul de complicată. Sunt familii care nu au niciun susţinător care să le asigure traiul, iar aceste burse cu siguranţă le-ar ajuta să cumpere strictul necesar pentru parcursul unui an de învăţământ”, a transmis Zîgrea.

Acesta a mai făcut un apel pentru salvarea casei profesorului Aron Pumnul, unde a locuit pentru o vreme poetul Mihai Eminescu.