Rezultatele Barometrului de Consum Cultural, comentate de prof. Cătălin Stoica, SNSPA: Problema nu e lipsa apetitului, ci a accesului

Prof. univ. dr. Cătălin Stoica, de la Facultatea de Ştiinţe Politice – SNSPA, unul dintre coordonatorii „Barometrului de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural şi rolul educaţiei culturale”, lansat miercuri la Teatrul Naţional, a afirmat că România are un potenţial cultural nefolosit „uriaş”, problema neparticipării cetăţenilor români la activităţile de educaţie culturală fiind aceea a accesului la cultură, relatează Agerpres.

„Prima constatare. 67% dintre cetăţenii români (…) care au copii nu au participat niciodată la activitate de educaţie culturală, nici ei, nici copiii lor. Are, totuşi, România un potenţial, eu l-aş numi potenţial cultural nefolosit, uriaş. Problema nu e lipsa apetitului, ci lipsa accesului. Avem o serie întreagă de alte probleme în România, care are, totuşi, e una dintre ţările cu cel mai mare procent de populaţie care trăieşte în mediul rural, 44%, nu mai vorbim de urbanul mic. (…) Deci, am avea public potenţial. E problema accesului la cultură. Când totuşi participă, dintre cei care participă, gradul de mulţumire este imens – 97%, cvasiunanim. Nu lipsa interesului e problema. Eu aşa aş citi datele astea”, a spus profesorul Stoica.

El a remarcat că, potrivit studiului, şcoala rămâne primul agent cultural.

„În România, şcoala rămâne primul agent cultural, chiar şi atunci când cultura lipseşte din discursul public şi din politicile publice, ca investiţie. Şcoala, liceul şi grădiniţa sunt principalii furnizori de educaţie, în programele de educaţie culturală pentru 50% dintre participanţi şi urmează instituţiile culturale cu 38%”, a mai spus Cătălin Stoica.

Tinerii de 18-35 de ani vin spre cultură „într-o manieră proprie”, dar generaţia de mijloc se îndepărtează, a subliniat profesorul. „La cei cu vârstă între 36 şi 50 de ani, participarea la consumul cultural scade puternic pe grupul ăsta de vârstă din cauza muncii intense. Dar vedeţi că la o societate care pierde segmentul ăsta de mijloc, ca vârstă, pierde legătura între generaţii. E grav”, a opinat Stoica.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Adriana Săftoiu și Robert Schwartz au primit votul Parlamentului pentru șefia TVR și a Radio România

Edupedu.ro

Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în programa de română pentru clasa a IX-a propusă de Minister. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”?

Internetul a câştigat „bătălia, lupta pentru atenţie”, dar cultura a pierdut-o.

„În raport se arată că internetul devine piaţa centrală a consumului cultural. Şi ea este un anumit tip de consum cultural, adică cel orientat către divertisment şi recreere. Publicul nu foloseşte internetul pentru cultură într-o manieră sistematică, pentru cultură înaltă, ci pragmatic. Caut un program, cumpăr bilet, rezolv o problemă. Deci, e o abordare de tipul ăsta. Acum, România e o ţară şi reală, dar vedem că e şi online. Suntem mai mulţi online decât suntem în realitate. Dar România asta online, cel puţin aşa arată datele, nu este o singură ţară. Sunt două ţări. O ţară care predomină în consumul ăsta cultural înaltă elită şi alta în care predomină în consumul cultural, mă rog, de masă, de divertisment. Şi ele nu se întâlnesc. Asta e problema. Adică, avem aceleaşi platforme sau acces la aceleaşi platforme, dar comportamentele culturale sunt de ordin diferit”, a arătat Cătălin Stoica.

Cel mai mare public cultural al României nu este publicul actual, a adăugat profesorul, ci e cel care a fost identificat foarte bine în analize: publicul potenţial.

„Există un public care este public potenţial. Sunt oameni care nu participă din motive care pot fi discutate, inclusiv acces, infrastructură etc. Dar nici nu resping cultura. În situaţia în care ar avea acces, foarte probabil că ar participa. Astfel de oameni nu spun, în lectura mea, nu spun ‘nu mă interesează’, ci ‘nu am acces’. Dar nu, nu e vorba de respingere”, a susţinut el.

Cătălin Stoica a remarcat că unul dintre comportamentele cu cea mai mare frecvenţă e mersul la biserică.

„Unul dintre comportamentele cu cea mai mare frecvenţă – şi din această cercetare, şi din alte cercetări – e mersul la biserică. România este o ţară, cel puţin la nivel declarativ – noi, sociologii, o numim religiozitate declarată, dar şi comportamentală, extrem de ridicată -, în care oamenii se duc la biserică. De ce se duc la biserică? Vârstnicii nu mai au unde să se ducă? Unde să se ducă? Acolo mai socializează, printre altele. E un rost. În guvern, autorităţi, speranţe nu mai ai. Probabil te îndrepţi către biserică. E o efervescenţă religioasă. (…) Mai sunt, din cât am înţeles eu, biserici care organizează şi serate de-astea culturale”, a subliniat el.

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat, miercuri, la Sala Media a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”, „Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural şi rolul educaţiei culturale”. Studiul, care analizează rolul culturii şi al educaţiei culturale în societatea contemporană şi oferă date actuale privind consumul cultural în spaţiul public şi non-public.

Potrivit barometrului, la nivelul anului 2024, analizele arată că 67% dintre respondenţi şi nici copiii lor nu au participat niciodată la activităţi de educaţie culturală, în pofida unui nivel ridicat de conştientizare a importanţei acestor practici.

Cu toate acestea, dintre respondenţii care au participat la astfel de activităţi, pentru 78% cel mai important beneficiu a fost cel al învăţării directe, al acumulării de informaţii şi de noţiuni noi despre artă şi cultură, pentru 70% dorinţa de afla mai multe informaţii a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite iniţiative culturale, iar pentru 42% educaţia culturală a determinat o creştere a performanţelor şcolare în rândul copiilor lor.

Conform studiului, se menţine crescut interesul pentru obiectivele de patrimoniu, iar datele arată că 66% dintre respondenţi au vizitat cel puţin o dată pe an monumente istorice şi situri arheologice şi 42% muzee, expoziţii sau galerii de artă. În acelaşi timp, frecvenţa vizionării de filme la cinematograf, cel puţin o dată pe an, a fost de 38% în 2024. Participarea la spectacole de teatru s-a menţinut la nivelul anului 2023: 25% dintre respondenţi au mers la teatru cel puţin o dată şi în 2024.

Non-publicul ocupă, în continuare, cea mai mare parte a respondenţilor, analiza evidenţiind faptul că non-participarea este legată în special de accesul la oferta culturală, dependentă fie de frecvenţa ei – în cazul festivalurilor şi târgurilor care nu se organizează permanent -, fie de accesul la infrastructura specifică sau bariere educaţionale, aşa cum este cazul consumului de muzici culte.

Participarea la activităţi cu o dimensiune comunitară (sărbători / evenimente locale, slujbele religioase / mersul la biserică, întâlnirile cu rudele şi prietenii) continuă să atragă un procent mare dintre respondenţi.

Rezultatele studiului confirmă ipoteza privind schimbarea culturală la care asistăm, în care relaţiile de prietenie şi modul de petrecere a timpului liber au o importanţă din ce în ce mai crescută.

Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absenţa unor politici publice coerente şi a unei finanţări adecvate, factori esenţiali pentru asigurarea unui impact real şi durabil al culturii asupra societăţii, context în care autorii propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susţină iniţiativele educaţionale, să stimuleze colaborarea interinstituţională şi să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educaţiei şi comunităţii.

Studiul Barometrul de Consum Cultural – 2024 a fost realizat pe un eşantion naţional de 1.064 de persoane, reprezentativ pentru populaţia de 18 ani şi peste, având o eroare maximă de +/- 3,1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantionul simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing).