Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Estonia nu a început digitalizarea cu administrația publică, ci cu elevii din școli, aceasta a fost strategia aplicată încă din anii ’90, care s-a dovedit decisivă. Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a explicat pentru Edupedu.ro, la Summitul pentru Guvernanță Digitală desfășurat la Palatul Cotroceni, cum a reușit o țară să pornească de la zero și să pună calculatoare în toate școlile în mai puțin de doi ani, într-o perioadă în care infrastructura era „prăbușită”, iar societatea era rezistentă la schimbare, după 50 de ani de ocupație nazistă și sovietică.
În prezentarea oficială de pe scena evenimentului organizat de Edge Institute, Ilves a subliniat motivul strategic pentru care Estonia a început cu elevii, nu cu adulții:
„Ne-am zis, în procesul declanșat în anii ’90, că trebuie să începem cu școlile, pentru că oamenii mai în vârstă nu doresc. Hai să îi lăsăm pe copii să o facă. Iar ei au aderat imediat. Drept urmare, sindicatul profesorilor avea o publicație săptămânală și timp de un an nu a trecut niciun număr în care să nu fiu atacat pentru că doresc să distrug Estonia, să distrug cultura estonă. Eram vinovat de orice. Dar, dacă le place copiilor, e greu pentru părinți să spună că e un lucru rău,” a spus Ilves.
Deși părinții și profesorii aveau rezerve masive, elevii au fost cei care au schimbat balanța. „Dacă tinerii adoptă rapid ceva, rezistența adulților devine dificil de susținut politic”, a explicat Ilves.
Articolul continuă mai jos