Referendumul riscant al Sloveniei privind apartenența la NATO

Prim-ministrul liberal al Sloveniei, Robert Golob, se află sub focul criticilor atât din partea prietenilor, cât și a dușmanilor politici, după ce a anunțat planuri pentru un referendum privind aderarea la NATO, scrie Politico.

Săptămâna trecută, parlamentul din Ljubljana a votat în favoarea unei propuneri din partea Levica, un partener de coaliție de stânga al lui Golob, de a organiza un referendum consultativ privind creșterea cheltuielilor de apărare la 3% din produsul intern brut până în 2030.

Partidul Libertății al lui Golob a votat împotriva moțiunii, după ce premierul a semnat la Haga, luna trecută, obiectivul NATO de 5% până în 2035. Cu toate acestea, fractura din cadrul guvernului a fost expusă și mai mult după ce social-democrații de centru-stânga ai coaliției s-au alăturat opoziției și au sprijinit planul pentru un plebiscit.

Un Golob nemulțumit a lansat apoi ideea că Slovenia ar trebui de fapt să organizeze un alt referendum, pentru a stabili dacă ar trebui să fie membră a NATO, la care a aderat în 2004.

„Există doar două căi posibile: fie rămânem în alianță și plătim taxa de membru, fie părăsim alianța. Orice altceva este o înșelăciune populistă a cetățenilor”, a afirmat Golob într-o declarație.

Președintele SUA, Donald Trump, a insistat pe lângă aliații europeni să cheltuiască mai multe miliarde pentru apărare, sugerând în același timp că armata americană ar putea să nu apere țările cu cheltuieli reduse dacă Rusia va ataca vreodată continentul.

Slovenia este unul dintre cei mai slabi aliați NATO în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, cu doar 1,29% din PIB, și nu a reușit în mod constant să îndeplinească obiectivul anterior de 2% al alianței militare.

Țara și politicienii săi sunt acum divizați cu privire la recentul acord al NATO de creștere a obiectivului privind cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035 – un obiectiv pe care Slovenia l-a semnat la nivel internațional, dar despre care criticii spun că nu a fost discutat în țară.

Partenerii de coaliție ai lui Golob au fost nedumeriți de gambitul privind referendumul.

Eurodeputatul Matjaž Nemec din partea social-democraților a declarat că decizia lui Golob a fost „emoțională, precipitată și nu strategică” și a adăugat că partidul său nu crede că o dezbatere privind aderarea la NATO este înțeleaptă în acest moment.

Nemec a declarat că partidul său a susținut referendumul inițial – a cărui dată nu a fost încă confirmată – privind creșterea cheltuielilor de apărare, deoarece Golob și-a depășit atribuțiile atunci când a fost de acord la Haga cu noua țintă a NATO de 5 procente.

„Obiectivul de 3 procente a fost, de asemenea, singurul obiectiv cu care partidul nostru SD a fost de acord și pentru care a votat la nivelul guvernului ca mandat al premierului pentru summitul NATO de la Haga. În consecință, premierul nu a avut mandat să accepte ținta de 5 % aprobată”, a declarat Nemec.

Lipsa de experiență politică

Îngrijorarea din Slovenia s-a extins dincolo de oficialii aleși.

Jelena Juvan, profesor de apărare la Universitatea din Ljubljana, a declarat că guvernul acționează iresponsabil.

„Cred că este foarte periculos și iresponsabil din partea guvernului nostru, pentru că de fapt se joacă cu viitorul națiunii, mai ales având în vedere dimensiunea mică a Sloveniei și pregătirea forțelor noastre armate. Și încearcă să rezolve disputele politice interne cu acest lucru, ceea ce este nepotrivit”, a declarat ea pentru POLITICO.

Un profesor de științe politice de la aceeași universitate, Miro Haček, a declarat că lipsa de experiență politică a lui Golob – el a intrat în cel mai înalt nivel al politicii abia în 2022 și a câștigat imediat alegerile – este de vină.

„El nu este obișnuit să piardă niciun vot … Simte că este șantajat de partenerii săi de coaliție. A fost pentru prima dată în acest mandat când ambii săi parteneri de coaliție au votat împotriva sa. El are puțină experiență politică și nu a prevăzut că acest scenariu se va întâmpla”, a declarat Haček.

În timp ce politologii cu care a vorbit POLITICO consideră că decizia lui Golob privind referendumul a fost impulsivă, membrii săi de partid spun că totul face parte dintr-o strategie deliberată.

Irena Joveva, un deputat european din partidul lui Golob care face parte din grupul Renew Europe de la Bruxelles, a declarat că solicitarea unui referendum privind aderarea la NATO a fost „o decizie calculată”.

„Odată cu apropierea alegerilor naționale din primăvara anului viitor, subiectul creșterii cheltuielilor de apărare a ajuns în fruntea agendei politice și riscă să fie exploatat ca o manevră populistă pentru a obține sprijin”, a declarat Joveva.

„Deși recunoaștem că cetățenii noștri s-ar putea să nu fie în general în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare, credem că aceștia recunosc securitatea și beneficiile care decurg din apartenența la NATO”, a declarat ea.

Monedă de negociere

În ciuda unui sondaj recent care arată că doar jumătate din populația Sloveniei sprijină NATO, niciunul dintre partidele importante nu pledează pentru retragerea din alianța militară.

Nici Mișcarea pentru Libertate a lui Golob, nici principalul partid de opoziție, Partidul Democrat Sloven (SDP), condus de Janez Janša, susținător al lui Trump și fost prim-ministru populist, nu doresc ieșirea din NATO.

Singurul partid care a pledat pentru o ieșire din NATO este partidul Levica.

„Aș spune că acest lucru se datorează în proporție de 99 % unor motive interne și nu are nicio legătură cu dorința reală a aproape nimănui din Slovenia de a părăsi NATO”, a declarat Haček.

Atât Haček, cât și Juvan interpretează bomba lui Golob drept începutul unei campanii pentru alegerile parlamentare din primăvara anului 2026. Sondajele actuale indică un sprijin de 29% pentru partidul SDP al lui Janša, în timp ce Partidul Libertății al lui Golob are 20%.

Cu toate acestea, utilizarea apartenenței la NATO ca monedă de schimb pentru rezolvarea problemelor interne în contextul geopolitic actual s-ar putea dovedi periculoasă.

„Este o mișcare periculoasă … Slovenia este unul dintre membrii UE cu cea mai prietenoasă poziție față de Rusia. Acesta ar putea fi un teren de joacă plăcut pentru Rusia, în care să se amestece și să încerce să influențeze rezultatul final”, a avertizat Haček.

Iar amenințarea interferenței străine nu este singura consecință neintenționată pe care un referendum riscă să o producă.

Deși neobligatoriu, orice eventual vot privind NATO ar avea greutate politică, iar dacă cetățenii decid să voteze NU alianței militare, ar putea declanșa un scenariu de tip Brexit.

„S-ar putea întâmpla. Nimeni nu se aștepta la asta în Regatul Unit. Și s-a întâmplat”, a spus Haček.