Război informațional în Republica Moldova: val de postări virale anti-UE și anti-Maia Sandu cu milioane de vizualizări. Monitorizare Expert Forum

Între 1 și 23 septembrie, rețelele monitorizate în Republica Moldova au generat 9.882 de videoclipuri, care au cumulat 93,1 milioane de vizualizări pe platforma TikTok. Este  un flux uriaș de conținut distribuit în masă: peste 204.000 de share-uri, 1,5 milioane de like-uri. Într-o țară cu doar 2,3 milioane de cetățeni, aceste cifre indică o mașinărie de propagandă care funcționează la capacitate maximă, inundând spațiul digital al moldovenilor 24/7, arată un raport de monitorizare prezentat vineri de Expert Forum.

O tehnică recurentă pe care am observat-o este aceea a inundării fluxului informațional pe un anumit subiect cu scopul de a acoperi orice alt tip de discurs. Asta înseamnă de multe ori că volumul înlocuiește complexitatea sau calitatea mesajelor/videoclipurilor create. Mesajele sunt repetitive, construite pentru a fixa în mintea publicului aceleași narațiuni și conspirații, dar asta nu le face mai puțin eficiente. În Republica Moldova observăm totuși un element distinctiv: o pondere mult mai mare a conținutului generat cu inteligență artificială, comparativ cu ceea ce am monitorizat în România. Între 1-23 septembrie am urmărit 93 de conturi specializate în producerea de conținut manipulator cu AI, orientat aproape exclusiv împotriva Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), conturi despre care am discutat și într-o investigație separată.

Tiparele observate în vârfurile viralizate

Interpretarea datelor din social media trebuie făcută întotdeauna cu precauție, ținând cont atât de context, cât și de limitările inerente.De asemenea, monitorizarea se concentrează pe conturile cu un grad ridicat de potențial inautentic, conturi care reduc spațiul critic și dezbaterea publică a vocilor reale din societate, indiferent de opiniilelor. Observațiile noastre vizează mecanisme de amplificare și volumul lor care creează impresia de consens și oferă greutate disproporționată anumitor mesaje.

Cel mai vizibil fenomen este legat de dinamica zilnică a vizualizărilor și distribuirilor. În ultimele șapte zile monitorizate, acestea par să fi scăzut semnificativ. O astfel de tendință poate fi explicată prin mai multe scenarii: acțiuni ale platformei împotriva conturilor suspecte de inautenticitate de limitare a vizualizărilor, ori ștergerea conținutului care încalcă termenii și condițiile TikTok. Totodată, nu putem exclude o mutare deliberată a infrastructurii către conturi mai greu de monitorizat, o ștergere voluntară a urmelor de către operatorii acestor campanii sau chiar o migrare strategică pe alte rețele sociale. În acest sens, ceea ce vedem este parțial și interpretarea trebuie să rămână prudentă.

Dacă privim însă momentele de vârf, putem identifica câteva tendințe. Spre exemplu, 3 septembrie a fost o zi în care multiple postări au devenit virale, exploatând un eveniment care a fost prezent și în presa tradițională: povestea unui bolnav de cancer care a murit în timp ce soția lui a fost amendată pentru corupție electorală. Videoclipurile cu văduva îndurerată, sătenii revoltați și texte emoționale ce blamau guvernul pentru moartea acestuia au circulat intens, servind drept combustibil pentru această narațiune a nedreptății și abuzului din partea autorităților. Astfel, frica de persecuție a cetățenilor de către autorități a devenit un fir narativ predominant în prima săptămână din septembrie. În această categorie au apărut numeroase mesaje de victimizare și martirizare a Evgheniei Guțul, fosta bașcană a Găgăuziei care a fost condamnată pentru corupție electorală. Copierea acestui caz sub forma de reprimare recurentă a cetățenilor obișnuiți reprezinta o încercare de a transforma cazul ei într-un simbol colectiv al „persecuției guvernamentale”.

Un nou vârf apare pe 12 septembrie, când contul @raportdezastru publică un videoclip devenit viral. În el, o persoană purtând un tricou cu sigla DA – Democrația Acasă (partid partener AUR) povestește despre un presupus gard ilegal montat de vecini. Postările care urmează speculează că aceștia ar beneficia de protecția și complicitatea autorităților, fiind astfel exceptați de la regulile aplicate cetățenilor obișnuiți. Narațiunea se amplifica rapid: cazul gardului devine metaforă pentru ceea ce autorii consideră a fi persecutarea partidului DA, în contrast cu „imunitatea” celor privilegiați. Este o formulă clasică de manipulare, un incident local, minor, transformat într-un simbol al nedreptății sistemice.

În cadrul proiectului FACT, Context.ro folosește un soft dezvoltat împreună cu doi programatori. Este un instrument bazat pe inteligență artificială care detectează dezinformarea în conținutul video de pe TikTok. Softul a fost utilizat în mai multe investigații Context.ro, dar și în cadrul unui proiect internațional în parteneriat cu centre de jurnalism afiliate OCCRP. Cu ajutorul acestui soft au fost analizate pentru alegerile din Moldova un total de 60.000 de postări pe TikTok. Pentru alegerile din Republica Moldova am pus la punct un sistem similar cu funcția de discovery de la Spotify. Vezi un clip sau o serie de clipuri care încearcă să te convingă că Uniunea Europeană distruge economia Moldovei și aduce sărăcie, îl introduci în sistem, adaugi câțiva parametri și softul caută alte postări și conturi care împing același conținut toxic.
Pe 19 septembrie, contul @groza5572, care promovează majoritar Blocul Patriotic (pro-rus), publică un videoclip care strânge aproape un milion de vizualizări. Pe acest cont sunt create videoclipuri prin care Blocul Patriotic este prezentat ca singura forță capabilă să „restaureze Moldova”, printr-un discurs populist care combină promisiuni de beneficii sociale, protecționism economic și apărarea „valorilor tradiționale”, în timp ce alte videoclipuri descriu o stare de alertă, corupție și diferite acuzații aduse actualei guvernări.

Distribuția conținutului – Ce mesaje vedem că au fost amplificate de conturi cu potențial inautentic?

Între 1 și 23 septembrie, cea mai mare parte a conversației politice pe TikTok din conturile cu potențial inautentic analizare de noi a fost absorbită de tema guvernării locale , prezentă în una din cinci postări (20,4%). Conținutul din această categorie se concentrează pe teme concrete priorități de cheltuieli, respectul față de cetățeni și folosește probleme de zi cu zi pentru a contura imaginea unor lideri rupți de realitatea oamenilor obișnuiți și de problemele din viața reală.

Cum se construiește această temă? Exista evenimente punctuale ridicate la rang de simbol. Un exemplu ar fi incidentul cu Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a cărui declarație publică a fost transformată într-o dovadă a lipsei sistemice de respect față de cetățeni. âNarațiunea a prins rapid: clipurile au urmărit reacția oamenilor la casa ministrului, scuzele sale ulterioare și scepticismul public. Alte videoclipuri sunt legate de ineficiența investițiilor locale: imagini cu drumuri stricate, asfalt de proastă calitate sau lucrări „peticite” care ridică întrebarea „unde se duc banii?”, uneori conectată direct la acuzații de corupție. Interesant este că această temă circulă aproape la fel de mult în română și rusă, prin conturi care reciclează materiale video din scandaluri publice reale.

Este important să nu confundăm critica politică legitimă cu operațiuni de amplificare. Asemenea critici sunt parte din dezbatere; ceea ce devine problematic este când aceleași mesaje sunt multiplicate sistematic de o infrastructură artificială pentru a domina agenda, ceea ce investigăm prin rețelele monitorizate pe TikTok.

La o pondere aproape egală (20,1%), se află tema actorilor politici, unde Maia Sandu, deputați, miniștri, judecători și chiar emisari europeni devin personaje într-o dramă politică centrată pe oameni, nu pe politici concrete. Linia narativă dominantă poate fi rezumată astfel: „Europa ca surogat de campanie”. Clipuri cu figuri europene, de pildă declarațiile lui Emmanuel Macron în sprijinul Maiei Sandu sunt prezentate cu subînțelesuri: „coincidențe” convenabile înainte de alegeri, aplauze externe transformate în campanie internă. Până și discursul Maiei Sandu în Parlamentul European este reîncadrat ca o pledoarie mascată pentru a ridica șansele taberei de guvernare.

Acest tip de conținut este personalizat, emoțional și contrastează viața din Europa cu frustrarea de zi cu zi a cetățenilor. O mare parte este produsă în limba rusă, de pe conturi pe care le-am marcat ca având potențial inautentic.

O altă categorie consistentă, căreia i-am atribuit 18,7% din postările analizate, este tema proceselor electorale. Avem aici un amestec de materiale: clipuri cu „experți”, conținut reciclat de pe alte platforme și videoclipuri generate cu inteligență artificială. În prim-plan apare avertismentul repetat că, dacă Maia Sandu și PAS câștigă alegerile, Moldova își va pierde statalitatea și va fi „înghițită” de România, o linie care reia analogii cu Georgia, pe care le-am observat și pe paginile de Facebook monitorizate în aceeași perioadă. Se constata o escaladare a alarmismului săptămâna aceasta prin vehicularea conspiraționista a unui plan de invazie a Transnistriei din catre României.

O alta idee de forta e cea a alegerilor „deja trucate”. Videoclipurile vorbesc despre încălcări din faza pre-campaniei, folosirea abuzivă a resurselor administrative și scheme pentru a exclude observatori incomozi. Aceste postări rescriu o linie familiară: Maia Sandu ar fi „furat” președinția prin falsificarea rezultatelor și ar urma să repete același scenariu la parlamentare.

Conținutul este predominant în limba rusă și concentrat în jurul unor conturi pe care evaluarea noastră le-a identificat cu risc ridicat de inautenticitate. Mesajele sunt repetitive, deseori de slabă calitate.

Ultimele două teme au o pondere similară în discuție: 14,6% pentru tema economică și energetică, care prezintă Moldova ca fiind golită de resurse din cauza exploziei costurilor cu energia și închiderii fabricilor. Asta duce la emigrarea tinerilor, oprirea industriei și zeci de mii de oameni împinși să plece peste hotare, în timp ce prețurile la gaz și electricitate fac ca producția locală să devină necompetitivă. Restul de 12,3% este legat de tema securității și războiului, unde Moldova este prezentată ca un stat neutru transformat în pion al Occidentului, cu exerciții NATO, liste de sancțiuni și războiul din Ucraina.

La nivelul întregului set de postări TikTok analizat, mesajele genereaza o atmosfera de neîncredere și urgență. Principalele tehnici de propagandă (TTPs) identificate sunt: framing prin frică și pierdere (război, colapsul suveranității); credibilizarea prin cifre și aruncarea de statistici fără surse pentru a crea impresia ca exista dovezi solide; repetarea unor etichete simple („președinte fals”, „dictatură”, „Titanicul = UE”); compararea selectivă (cu Georgia sau România) pentru a sugera inevitabilitatea războiului și a ingerinței externe dacă Moldova continuă pe calea integrării europene.

Studiu de caz – Analiza a 10 000 comentarii din lista noastra in perioada 1-23 septembrie

În perioada 1–23 septembrie am analizat un set de 10.000 de comentarii descărcate din lista noastră de conturi cu risc ridicat de inautenticitate. E vorba, pe de o parte, de 93 de conturi care produc conținut cu AI, și pe de altă parte de 151 de conturi care reciclează videoclipuri reale, pe care le repostează fără prea multe modificări.

Am observat că peste o treime dintre comentarii, mai exact 3.442 din totalul de 10.007, erau duplicate exacte. Pentru a fi luate în considerare drept copie , un comentariu trebuia să apară de cel puțin zece ori cu același text sau cu același tipar de emoji-uri. A rezultat astfel un procent de 34% cu potențial ridicat de coordonare.

Când am comparat cele două tipuri de conturi inautentice, am observat un comportament diferit cu mai multe posibilități de interpretare. În secțiunea de comentarii a conturilor care produc conținut cu AI am găsit un mediu aproape ermetic, exclusiv anti-PAS, unde nu se mai vedeau nuanțe sau contradicții. În schimb, la conturile „clasice” de ceea ce noi numim inautentice, cele care repostează conținut real și pretind a fi fani, discuția era ceva mai amestecată: se găseau atât comentarii negative, cât și reacții pro.

Acest contrast ne face să punem întrebarea dacă nu cumva în conturile AI avem o pondere mai mare de alimentare artificială cu boți, pentru a crea iluzia unei comunități uniforme și ostile, un ecosistem închis care amplifică și radicalizează mesajele. Prin contrast, conturile care recicleaza conținut pre-existent este mai probabil să fie folosite de mici companii de marketing de casă, postaci de profesie sau pasiune, care imită un comportament inautentic. Aici e nevoie de o discuție mai nuanțată a intențiilor și tacticilor folosite.

La ce ne referim? Nu este ilegal să postezi sub pseudonim pe Internet. In același timp, acest comportament de susținător/fan a devenit un paravan pentru publicitate politică mascată, prin creare de conturi pe bandă rulantă cum vedem atât în Republica Moldova, cât și în România.

Rețele diferite, un singur scop

Ceea ce leagă toate aceste conturi, indiferent de rețea sau de tehnica folosită, este direcția comună a mesajelor: un discurs predominant anti-PAS, anti-Maia Sandu și anti-aderare la Uniunea Europeană. Nu mesajele în sine sunt elementul de noutate, deoarece multe sunt reciclate sau deja familiare, ci cantitatea și consistența cu care fiecare micro-incident din societatea moldovenească este transformat într-o poveste cu încărcătură politică.
Psihologia pe care aceste operațiuni încearcă să o exploateze este una a stării permanente de alertă și nesiguranță. În toate temele analizate se regăsește același tip de mesaj: pericol iminent, persecuție, pierdere. În ansamblu, observăm o infrastructură informațională care funcționează prin volum: forța ei nu vine din calitatea argumentelor, ci din capacitatea de a amplifica rapid orice incident și de a produce un mediu informațional saturat, unde emoția dominantă este frica. Într-un astfel de spațiu, încrederea, fie în instituții, fie în procese democratice, devine fragilă și ușor de distrus . Această concluzie nu privește doar actuala guvernare, ci ridică întrebări mai ample despre reziliența societății în fața campaniilor de manipulare. Nu avem aici doar o problemă de verificare a faptelor sau de combatere a unor mesaje individuale, ci una care ține de capacitatea democratică de a gestiona presiunea unui flux informațional manipulator.

Moldova are o alegere grea în fata iar noi toți trebuie să realizăm că momentele electorale sunt doar vârful icebergului. În restul timpului, aceste rețele rămân aproape complet libere: ONG-urile și presa au resurse limitate, statul are alte priorități, iar platformele au pierdut de mult statutul de simpli intermediari care gazduiesc continut de divertisment. Acum ele concurează direct cu televiziunile ca surse de informație, și atunci, la rândul lor, prin inacțiune, iau de fapt o poziție și influențează soarta unei țări.

Marea problemă e că noi nu ne adaptăm suficient de repede la noua realitate. Nici ca societate, nici ca platforme nu reușim să prindem din urmă noile tehnici de manipulare, unii din lipsă de putință și alții din lipsă de voință. Nu reușim să inventariem companiile de tehnologie și marketing care inundă spațiul informațional ….

Și dacă nu facem asta, conversatia publica o să fie dominata artificial de acela care va dezvolta cele mai bune (sau bine finantate) strategii digitale, nu de greutatea pe care problemele reale o au în societate.

De aici apar marile anomalii: trafic artificial care ajunge să modeleze opinia si atitudinea politica a unor oameni dezamăgiți, deziluzionați de viața reală și gata să înghită soluții preambalate din cea virtuală.

Sursa datelor: Listele monitorizate în platforma FACT
Credits: Context.ro, ExpertForum.ro, Watchdog.md, Promo-LEX, PROMPT , DFR LAB -ATLANTIC COUNCIL

Autori: Mădălina Voinea

Contribuitori: Sorin Ioniță, Atilla Biro, Septimius Pârvu, Daniel Timofte, Mihaela Tănase, Iulia Stănoiu

Citește tot raportul pe Expert Forum