Punerea în aplicare a mandatului internațional de arestare pe numele premierului Netanyahu, temă în campania electorală din România (Jerusalem Post)

Punerea în aplicare a mandatului de arestare emis de CPI pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu a devenit subiect în campania electorală din România, notează Jerusalem Post care relatează despre poziţiile divergente pe această temă exprimate de cei doi finalişti din cursa electorală – George Simion şi Nicuşor Dan – în unica lor dezbatere electorală, transmite News.ro.

Jerusalem Post remarcă faptul că Nicuşor Dan şi Geroge Simion au opinii diferite în legătură cu premierul israelian şi cu mandatul de arestare emis pe numele acestuia de Curtea Penală Internaţională.

În dezbaterea invocată, candidaţii au fost întrebaţi: ”Dacă preşedintele Vladimir Putin ar vrea să facă o vizită în România, având un mandat de arestare al Curţii Penale Internaţionale, consideraţi că ar trebui să fie arestat?”.

„Lucrul acesta nu se va întâmpla niciodată. Relaţiile diplomatice internaţionale nu se fac în felul acesta. Nu se va întâmpla niciodată ca preşedintele Putin să vină în România atât timp cât există un mandat de arestare”, a fost răspunsul lui Nicuşor Dan.

La rândul său, Simion a declarat „Sigur că Vladimir Putin trebuie să fie arestat pentru crime de război, dar mă despart de contracandidatul meu când el afirmă că şi premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui arestat şi nu are ce căuta în România (n.r. – cei din sală i-au amintit însă că Elena Lasconi a fost candidatul care s-a pronunţat în favoarea arestării lui Netanyahu, în baza mandatului emis de CPI, dacă ar veni în România, la care Simion a replicat: ”Vă rog să mă scuzaţi, îi confund!)”. El i-a solicitat apoi lui Nicuşor Dan să spună cum va aborda relaţia strategică cu Israelul.

”Trebuie să avem o relaţie normală cu Israelul. Legat de premierul Netanyahu şi decizia Curţii Penale, răspunsul e acelaşi. Nu se va întâmpla niciodată ,cât timp există o decizie, ca premierul Netanyahu să vină în România”, a replicat Nicuşor Dan.

”În opinia mea, aşa cum Donald Trump l-a primit pe Benjamin Netanyahu şi alte state europene l-au primit şi au organizat vizite de stat, şi vizita premierului Netanyahu la Bucureşti şi vizita mea la Tel Aviv şi la Ramallah, în cele două state pe care România le recunoaşte şi le susţine la nivel de ONU  va fi posibilă”, a precizat apoi George Simion.
 

Jerusalem Post notează că Simion a făcut o vizită privată în Israel prima dată în martie anul trecut, făcând un tur al locurilor sfinte din Ierusalim.
 

”Până în vara anului 2023, Israelul a evitat orice contact cu partidul AUR, deoarece era considerat un partid care adăposteşte activişti de dreapta, antisemiţi şi care neagă Holocaustul”, comentează publicaţia, adăugând că, după ce Simion a clarificat poziţiile partidului său în ceea ce priveşte Holocaustul şi evreii români, el s-a întâlnit oficial cu Reuven Azar, fostul ambasador israelian în România şi cu Yossi Dagan, şeful Consiliului Regional Samaria.
 

Conform sursei citate, George Simion a publicat apoi o declaraţie în care promitea să lupte împotriva antisemitismului şi îşi exprima sprijinul pentru dreptul istoric al poporului evreu de a construi şi a trăi în Iudeea şi Samaria.
 

AUR este al doilea cel mai mare partid din Parlamentul României. precizează Jerusalem Post, care mai relatează că ”sondajele recente prefigurează o victorie a lui Simion în turul al doilea de scrutin, cu o majoritate de aproximativ 54%, comparativ cu un sprijin de aproximativ 45% pentru rivalii săi”, dar şi că ”Trump ar putea să îl susţină oficial pe Simion în zilele dinaintea alegerilor”.
 

Jerusalem Post îl citează pe un reprezentant al unei organizaţii evreieşti din Bucureşti, despre care afirmă că ”a dorit să rămână anonim”, potrivit căruia ”această alegere este clar între susţinătorii lui Trump şi susţinătorii UE în România”.
 

La începutul lunii aprilie, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a aflat în vizită în Ungaria, la invitaţia aliatului său fidel Viktor Orban, sfidând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI). În ziua sosirii premierului israelian la Budapesta, Ungaria şi-a anunţat retragerea din CPI
 

După anunţarea, în noiembrie 2024, de către CPI, a mandatului său de arestare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, Benjamin Netanyahu a fost în Statele Unite, dar niciodată pînă la acea dată într-un stat parte la jurisdicţia cu sediul la Haga.
 

Contactată de AFP, Curtea a reamintit „obligaţia legală” a Budapestei şi „responsabilitatea sa faţă de celelalte state părţi” de a executa deciziile.

Ungaria a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, în 1999, şi l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban.

Dar nu a validat convenţia asociată pe motive constituţionale şi, prin urmare, susţine că nu este obligată să respecte deciziile Curţii Internaţionale de Justiţie.

Înfiinţată în 2002, Curtea are în prezent 125 de membri, iar misiunea sa este de a urmări în justiţie autorii celor mai grave crime din lume atunci când ţările nu doresc sau nu pot să facă acest lucru.