Proiectele PSD, ALDE și Pro România privind suspendarea rambursării creditelor la bănci, amânarea plății contribuțiilor sociale și scutirea de la plata chiriei, intră azi în dezbaterea comisiilor din Camera Deputaților / Alianţa USR PLUS: Sarabanda populismului va pune economia pe butuci

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor se întruneşte, joi, în şedinţă online, pentru a dezbate şi pentru a întocmi rapoartele la proiectele de lege pentru suspendarea rambursării creditelor, acordarea unor facilităţi fiscale contribuabililor persoane fizice şi juridice şi privind aplicarea unor scutiri de la plata chiriei pentru perioada aferentă stării de urgenţă, proiecte iniţiate de PSD.

Cele trei proiecte au fost adoptate anterior de Senat. Comisiile pentru politică economică şi pentru industrii vor da avize tot joi asupra proiectelor.

Proiectul privind suspendarea ratelor la bănci prevede suspendarea, la cerere, a tuturor obligaţiilor de plată către bănci în ceea ce priveşte creditele şi dobânzile aferente. Propunerea legislativă este aplicabilă companiilor şi persoanelor fizice.

„La cererea debitorului, obligaţia de plată a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumuturilor acordate debitorilor de către creditori, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă, până la 31.12.2020, prin prelungirea corespunzătoare a maturităţii creditului, fără costuri suplimentare”, prevede textul adoptat de Senat.

Proiectul de lege privind acordarea unor facilităţi fiscale contribuabililor persoane fizice şi juridice, iniţiat de PSD, ALDE şi Pro România, prevede că la cererea contribuabilului, operator economic, se amână la plată contribuţiile de asigurări sociale aferente veniturilor din salarii şi veniturilor asimilate salariilor, aşa cum sunt definite la art. 146 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru o perioadă de trei luni, începând cu luna martie 2020.

De asemenea, proiectul referitor la scutirea de la plata chiriei prevede că locatarii, operatorii economici, profesioniştii şi autorităţile publice şi entităţile juridice de drept privat a căror activitate a fost întreruptă sau restrânsă prin aplicarea unor acte ale autorităţilor publice în perioada de aplicare a stării de urgenţă sunt scutiţi de la plata chiriei pentru folosinţa imobilelor înregistrate ca sedii sau puncte de lucru. Locatorii care nu încasează contravaloarea chiriei ca urmare a aplicării scutirii sunt scutiţi de plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat şi bugetele locale aferente chiriilor neîncasate. Scutirile se aplică de la 1 martie 2020 pentru fracţia rămasă din luna în care încetează starea de urgenţă, precum şi pentru luna următoare lunii în care a încetat starea de urgenţă.

Proiectele sunt introduse pe ordinea de zi de vineri a plenului Camerei Deputaţilor, sub rezerva depunerii rapoartelor de la comisii.

Pe de altă parte, Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care prevede posibilitatea suspendării ratelor la bănci până la nouă luni, urmând să fie depuse cereri în acest sens cel mai târziu până la 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei.

Alianţa USR PLUS: Sarabanda populismului va pune economia pe butuci

Alianţa USR PLUS apreciază că printr-o serie de ordonanţe de urgenţă aprobate, precum şi prin proiecte de lege iniţiate de PSD, Pro Romania şi ALDE marea majoritate a firmelor şi a cetăţenilor sunt încurajaţi să nu mai plătească facturile de utilităţi, ratele lunare la creditele bancare, taxele şi impozitele către stat.

Conform unui comunicat al Alianţei USR PLUS, astfel de măsuri sunt „incomplete, creează blocajul economiei şi dispariţia banilor” din economie, iar România riscă să ajungă în câteva luni „într-o criză şi mai serioasă”.

„Măsurile propuse de Guvern şi de Parlament par a veni în sprijinul oamenilor, dar nu este aşa! Aceste măsuri nu îi vor ajuta pe oameni deloc. Întreaga ţară – firme, angajaţi, pensionari, oameni în căutarea unui loc de muncă – va fi într-un blocaj economic. Dacă cineva ne spune că putem consuma fără să plătim, ne minte. Aceşti oameni vor să câştige încrederea şi simpatia celor mai vulnerabili, fără a le păsa de consecinţele reale. Cei mai afectaţi sunt cei mai vulnerabili, dar ajutorul oferit acestora trebuie să fie unul real, fără a crea dificultăţi unor sectoare economice. Da, trebuie să amânăm parţial sau chiar total plăţile lunare – rate, facturi, dări către stat. Dar trebuie mai mult. Trebuie să găsim resurse publice care să compenseze aceste neplăţi”, a precizat sursa citată.

USR PLUS menţionează că neplata facturilor de internet va face ca „firma respectivă să nu îşi mai poată continua activitatea în lunile următoare”. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu furnizorii de electricitate sau gaze naturale, care se vor afla în imposibilitatea de a-şi plăti mai departe furnizorii.

„Toate amânările de taxe, impozite şi plata furnizorilor ar fi sustenabile dacă această criză ar dura numai o lună. Aceste companii ar putea suporta costul crizei timp de o lună, în semn de solidaritate cu cei afectaţi. Dar dacă această criză durează 3 – 6 luni, atunci nici chiar marile firme nu vor putea suporta povara crizei şi vor recurge la oprirea plăţilor către furnizorii lor, către stat şi la concedieri. Problemele economice în lanţ vor afecta economia şi vor reduce posibilitatea de reluare a activităţii economice. Pierderile vor fi uriaşe”, se arată în comunicat.

Alianţa salută măsura privind şomajul tehnic şi încurajează băncile să ofere amânarea parţială a ratelor bancare pentru clienţii aflaţi în şomaj tehnic, precum şi pentru firmele profund afectate. Pe de altă parte, arată că amânarea ratelor bancare „pentru (aproape) toţi clienţii băncilor, pentru nouă luni, le va pune pe acestea în imposibilitatea” de a-şi continua activitatea.

Cele două partide susţin: reducerea impozitării muncii pe salariile mici; amânarea la plată proporţională cu reducerea veniturilor; sumele astfel neîncasate ar trebui finanţate prin credite bancare, garanţii de stat, operaţiuni de factoring şi orice instrument de plată, astfel încât economia să continue să funcţioneze, chiar dacă la un nivel mai scăzut; instituirea de bonificaţii pentru plata cu anticipaţie a obligaţiilor fiscale şi nu numai; statul – prin Ministerul Finanţelor şi BNR – să îşi asume un rol activ şi responsabil pentru păstrarea pe linia de plutire a angrenajului economic; găsirea surselor financiare externe care să sprijine efortul deosebit care revine statului.

Foto: Inquam Photos / George Călin