Prof. Delia Grigore, Univ. București: „Vreau ca atunci când se vorbește de Ștefan cel Mare și Sfânt, pe lângă lupte și ctitorii, să apară și că a avut sclavi rromi” / ”Cel mai rău şi cel mai rău rromii o duceau la mănăstiri. La boieri depinde de boier, dar la mănăstiri a fost dezastru”

Din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, doar 14 recunosc minoritatea naţională a rromilor, susține prof. Delia Grigore, lector universitar doctor la Universitatea Bucureşti, Facultatea Limbi şi literaturi străine, într-un interviu acordat Ziarului de Iași.

Delia Grigore este coordonator al programului de studiu Limba şi literatura rromani, program unic în lume. Este etnolog, profesor, scriitor şi activist pentru drepturile rromilor. Este preşedintele Asociaţiei Centrul Rromilor „Amare Rromentza”.

”Din păcate, din cele 27 de ţări, doar 14 recunosc minoritatea naţională a rromilor. Ţări precum Grecia sau Franţa sunt repetente la acest capitol şi nu ne recunosc. Ne bucurăm că România nu a luat calea acestor ţări şi ne-a recunoscut. Iar recunoaşterea minorităţilor înseamnă drepturi culturale, predare a limbilor minorităţilor, aderarea la Carta limbilor minorităţilor. Lupt până în ultima secundă a vieţii mele, şi de dincolo prin ceea ce las după mine, pentru o păstrare a indentităţii clare a tuturor grupurilor, oricând de mici, şi un fir de aţă dacă e diferit”, spune profesorul.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Ea spune că sistemul de educație este carent în ceea ce privește istoria rromilor.

”Există programe de predare, există şi la facultate şi în şcoli. La cerere. Însă doar rromii cer. Nu există aşa ceva în trunchiul comun. Acum se vorbeşte de două opţionale. Unul despre robia rromilor, cuvânt care minimalizează de fapt dimensiunea. E sclavia romilor. Iar celălalt despre genocidul rromilor sau holocaustul rromilor. Aceste opţionale nu ştiu câte se vor face. Trebuie luate de către profesorii de istorie, oferite în oferta şcolii. În lege scrie doar că „să se facă”. Aş vrea însă să existe ceva în trunchiul comun. Vreau ca atunci când se vorbeşte de Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe lângă lupte şi ctitorii, să apară şi că a avut sclavi rromi. Aşa după cum era în epocă, că toţi domnitorii au avut sclavi. Şi bravo că sclavii domneşti erau mai fericiţi decât cei de la mănăstiri, pentru că aşa şi e. Sclavii domneşti aveau un grad mai mare de libertate, îşi exercitau meseriile şi de acolo au şi ieşit marile neamuri de rromi. (…) Cel mai rău şi cel mai rău rromii o duceau la mănăstiri. La boieri depinde de boier, dar la mănăstiri a fost dezastru. Să se spună lucrurile astea, să se predea la teologie sau istorie. Eu îmi doresc de la Stat şi instituţii să se asigure că românul de rând cunoaşte istoria tragică, reală, a rromilor. De la sclavia rromilor şi până la holocaustul rromilor”, a mai transmis Delia Grigore.

Întregul interviu poate fi citit în Ziarul de Iași.