Producția de ulei de măsline este în dificultate / Căldura extremă și seceta împing industria în criză / Spania, cel mai mare producător de ulei de măsline din lume, și-a înjumătățit producția

Temperaturile caniculare care au măturat sudul Europei în această vară nu numai că au făcut victime și au pregătit terenul pentru incendii devastatoare, ci sunt și vești foarte proaste pentru măslini, experții din industria uleiului de măsline avertizând asupra creșterii prețurilor și a unei potențiale penurii, relatează CNN.

Atunci când este prea cald, măslinii își lasă fructele pentru a economisi umezeala sau produc fructe în detrimentul sănătății copacului, a declarat Kyle Holland, care se ocupă de uleiuri și semințe oleaginoase la grupul de cercetare a pieței Mintec. Temperaturile foarte ridicate sunt deosebit de periculoase primăvara, în timpul înfloririi.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât vine după o recoltă proastă de măsline anul trecut, în urma celei mai călduroase veri înregistrate în Europa.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

În Spania, cel mai mare producător de ulei de măsline din lume, producția a scăzut la aproximativ 620.000 de tone, față de media pe cinci ani de aproximativ 1,3 milioane de tone, a declarat Holland.

„După un asemenea deficit de la recolta anterioară, ultimul lucru de care are nevoie industria este o altă recoltă slabă”, a declarat Walter Zanre, directorul executiv al Filippo Berio UK, o ramură a unuia dintre cele mai mari branduri de ulei de măsline din lume.

Dar semnele arată în acest sens. În această vară, căldura a pus stăpânire pe porțiuni din regiunea mediteraneană, aducând un „iad de căldură” despre care oamenii de știință spun că ar fi fost practic imposibil fără schimbările climatice.

Aceasta a afectat Spania – care a fost afectată de valuri de căldură din aprilie, când temperaturile au ajuns la 40 de grade Celsius (104 Fahrenheit) – precum și alte țări producătoare de ulei de măsline, cum ar fi Italia și Grecia.

Amploarea totală a pagubelor nu va fi cunoscută decât după perioada de recoltare din octombrie și noiembrie, dar producția europeană de ulei de măsline ar putea scădea cu 700.000 de tone metrice – o scădere de peste 30% – în comparație cu media pe cinci ani, a declarat Holland.

Prețurile la vrac pentru uleiul de măsline s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut și toate indiciile indică un deficit la următoarea recoltă, a spus Zanre.

„Nu pare să existe niciun răgaz la orizont”, a spus el, adăugând că „industria este în criză”.

Consiliul Internațional al Măslinilor nu a numit situația drept criză, dar un purtător de cuvânt a declarat că „ne confruntăm cu o situație complexă ca o consecință a schimbărilor climatice”. La nivel mondial, se preconizează că producția de ulei de măsline va scădea cu 20% între octombrie 2022 și septembrie 2023, a declarat purtătorul de cuvânt pentru CNN.

Cât de mult îi va afecta acest lucru pe consumatori nu este clar. Pe măsură ce prețurile se împing în sus, marea întrebare va fi „dacă consumatorii vor continua să cumpere ulei de măsline la aceste prețuri sau vom vedea schimbări [către alte uleiuri]”, a spus Holland.

Desigur, problema pe care o reprezintă căldura extremă pentru alimente este mult mai amplă. „Se ajunge la stadiul în care îngrijorările sunt semnificative nu doar pentru uleiul de măsline, ci pentru o mulțime de culturi”, a spus Holland.

Căldura extremă este impactul climatic la care culturile sunt cele mai vulnerabile, în principal pentru că provoacă stresul hidric, a declarat Corey Lesk, cercetător în domeniul climei la Dartmouth College. „Culturile sunt blocate între o atmosferă însetată și soluri uscate, ceea ce poate duce la daune de durată”, a declarat el pentru CNN.

În Italia, care a fost lovită de căldură, secetă și inundații în această vară, culturile de fructe au fost deosebit de afectate, a declarat Lorenzo Bazzana, manager economic pentru asociația agricultorilor italieni, Coldiretti.

Recolta de cireșe a scăzut cu aproximativ 60%, piersicile și nectarinele sunt estimate a fi în scădere cu aproximativ 30%, iar caisele cu 20%, a declarat Bazzana pentru CNN. Roșiile sunt, de asemenea, în dificultate, avariate de grindină și pârjolite de soare.

Schimbările climatice perturbă agricultura în Italia, la fel ca în întreaga lume, a spus Bazzana. Deși se iau măsuri pentru a limita pagubele, a adăugat el, „atunci când apar tornade sau grindină mare cât portocalele, totul devine dificil”.

În India, prețul roșiilor a crescut cu peste 400% luna trecută, după valuri de căldură toridă și ploi abundente. Unele restaurante McDonald’s din întreaga țară au retras temporar roșiile din meniu în iulie, iar Burger King a urmat exemplul în august, invocând probleme de calitate și aprovizionare.

În SUA, culturile din sudul și vestul țării par să fie afectate în mod special, a declarat Nicholas Paulson, profesor la școala agricolă a Universității Illinois Urbana-Champaign.

„Căldura combinată cu condițiile foarte uscate vor avea un impact asupra culturilor primare din aceste regiuni, care ar include grâul, bumbacul, precum și porumbul și soia”, a declarat el pentru CNN.

Experții avertizează că se anunță și mai rău pentru producția alimentară, deoarece criza climatică provocată de om crește frecvența și severitatea fenomenelor meteo extreme. „Acest lucru schimbă efectiv profilul de risc cu care se confruntă fermierii”, a declarat Paulson pentru CNN.

Până în prezent, sistemul alimentar global s-a dovedit relativ rezistent, a declarat Lesk de la Dartmouth College, în ciuda verilor tot mai călduroase. Dar vremea extremă se accelerează mai repede decât sugerează modelele climatice, a adăugat el, ceea ce înseamnă că riscurile climatice sunt probabil mai mari și se întâmplă mai repede decât au prezis majoritatea oamenilor.

„Ne aflăm pe marginea prăpastiei unor riscuri care schimbă jocul”, a spus Lesk, „și este departe de a fi evident că acestea nu vor împinge sistemul alimentar global în prăpastie, cu siguranță în 50 de ani, dar poate chiar și în cinci sau zece ani în acest ritm”.