G4Media.ro

Procurorii din AMASP susțin că direcția care va investiga despăduririle ilegale va…

Procurorii din AMASP susțin că direcția care va investiga despăduririle ilegale va fi nefuncțională din cauza numărului foarte mic de procurori: Cum vor face față 10 procurori la nivelul întregii țări?

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) atrage atenția asupra faptului că direcția care ar trebui să investigheze despăduririle ilegale va fi nefuncțională din cauza numărului foarte mic de procurori care vor cerceta infracțiunile.

Procurorii atrag atenția asupra necesității ca această structură să aibă un număr maxim de posturi, de până la aproape 300 de procurori, 40 de specialiști, 40 de polițiști judiciari și 270 de angajați care să facă parte din personalul auxiliar.

În schimb, susține AMASP, direcția, care ar urma să aibă un volum impresionant de muncă din cauza infracțiunilor frecvente de mediu, va funcționa cu un număr minim de posturi: 10 procurori, 5 specialiști, 25 angajați personal auxiliar, 25 de ofițeri și agenți de poliție judiciari.

AMASP susține că infracțiunile de mediu sunt corelate frecvent cu alte infracțiuni de corupție (dare, luare de mită, trafic de influență etc), iar complexitatea cauzelor este ridicată, astfel că 10 procurori nu vor putea face față tuturor spețelor care vor fi identificate la nivel național.

Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu (DIIM) va funcționa astfel în urma adoptării unei forme modificate în 13 mai, în Camera Deputaților. Schema de personal poate fi modificată doar printr-o hotărâre de Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Comunicatul integral al AMASP:

Având în vedere propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu (în continuare DIIM), AMASP atrage atenția asupra faptului că forma adoptată la data de 13.05.2020 în Camera Deputaților anulează, în esență, scopul proiectului legislativ, ducând la crearea unei structuri nefuncționale.

În forma inițială a art. 18 din Legea pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Mediu (DIIM), DIIM ar fi trebuit să aibă o structură cu un număr maxim de posturi, după cum urmează: 295 pentru procurori, 40 pentru specialişti, 270 pentru personalul auxiliar de specialitate şi 40 pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară.

Prin amendamentele făcute în parlament DIIM va funcționa cu un număr minim de posturi, respectiv 10 pentru procurori, 5 pentru specialişti, 25 pentru personalul auxiliar de specialitate, 25 pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară iar această schemă de personal poate fi modificată doar prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

AMASP atenţionează că, în situaţia în care art. 18 din actul normativ menţionat ar fi adoptat în forma modificată, DIIM nu va putea funcționa nici măcar la capacitate minimă deoarece structura ar urma să aibă activitate la nivel național iar competenţa materială ar urma să fie una destul de consistentă, cuprinzând infracţiuni care afectează suprafaţa forestieră a ţării (Legea nr. 46/2008), fondul cinegetic (Legea nr. 407/2006), calitatea aerului înconjurător (Legea nr. 104/2011) sau a apelor (Legea nr. 107/1996, ori infracţiuni privitoare la regimul deşeurilor (Legea nr. 211/2011), degradarea mediului (Legea nr. 101/2011), protecţia acestuia (OUG nr. 195/2005) sau prevăzute în partea specială a Codului penal („Răspândirea bolilor la plante şi animale” – art. 355 şi „Infectarea apei” – art. 356).

Infracţiunile ce ar urma să fie investigate de DIIM, cel mai adesea, sunt comise în strânsă legătură cu cele de corupţie (dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă), de serviciu (abuz în serviciu), asimilate celor de corupţie (Legea nr. 78/2000), de evaziune fiscală sau cu cele prevăzute de Titlul VI, capitolul III din Codul penal (fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, falsul informatic).

Investigarea unor astfel de infracţiuni presupune activităţi ce nu ar putea fi realizate cu un număr de procurori sau poliţişti mai redus ca cel al majorității parchetelor locale și care poate fi redimensionat doar în urma parcurgerii unui proces îndelungat și strâns legat de decizia factorului politic.

Astfel, activităţile specifice de urmărire penală – cercetări la faţa locului (cel mai adesea zonele vizate fiind greu accesibile), audieri, percheziţii (multiplele locaţii necesitând un personal destul de numeros), punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică sau participarea procurorilor la şedinţele de judecată – presupun consum uman şi de resurse ce nu poate fi asigurat în forma modificată.

De exemplu, actualmente, infracţiunile de corupţie prevăzute de Codul penal şi cele de evaziune fiscală sunt instrumentate de procurori din cadrul Parchetelor de pe lângă Tribunale, numărul procurorilor specializaţi în acest domeniu fiind cu mult superior celui prevăzut în schema DIIM (10), deşi aceştia din urmă ar urma să instrumenteze, aşa cum am menţionat anterior, nu doar infracţiunile prevăzute în mod expres de actul normativ adoptat în Camera Deputaţilor ci şi cele care se află în strânsă legătură cu acestea.

În aceste condiţii, nu vedem cum ar putea face faţă o schemă de doar 10 procurori, la nivelul întregii ţări, unei activităţi de urmărire penală proprie extrem de complexă.

Cel mai probabil, prin subdimensionare intenţionată, se va ajunge ca rezultatele DIIM să fie complet nesatisfăcătoare şi astfel vom asista la o încurajare implicită a comiterii infracţiunilor contra mediului, un exemplu concret de structură nefuncțională fiind, de altfel, SIIJ care are o schemă asemănătoare cu cea preconizată pentru DIIM.

În acest context de aparent interes pentru protecția mediului înconjurător prin intermediul dreptului penal solicităm factorilor de decizie să adopte modificări de substanță în ceea ce privește Legea nr. 46/2008 – Codul silvic astfel încât o eventuală direcție specializată să beneficieze de dispoziții clare și previzibile, apte să ducă la tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile de comiterea infracțiunilor de mediu.

În prezent dispozițiile art 107 și 109 din Legea nr. 46/2008 ridică numeroase probleme în practică fie din cauza caracterului neprevizibil al normelor ori a formulării lacunare a acestora, fie din cauza incidenței principiului ne bis in idem în cazul sancționării contravenționale, fie din cauza problemelor legate de administrarea probelor și demonstrarea dincolo de dubiul rezonabil a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor. Din această perspectivă, considerăm că o formulare coerentă trebuie să aibă în vedere toate aspectele posibile în practică și să țină seama de caracterul general și suplu al textului de lege. În acest sens propunem modificarea dispozițiilor din Legea nr. 46/2008 după cum urmează:

Art. 107 din Legea nr. 46/2008:

(1): Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari, care au valoare economică, din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

(2): Fapta prevăzută la alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

(3): Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) şi (2) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;

b) în timpul nopţii;

c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;

d) de personal silvic.

(4): Tentativa se pedepseşte. Se consideră tentativă şi prezenţa persoanei în fondul forestier national sau în suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră din afara fondului, având asupra sa obiecte (drujbe, topoare) sau folosind, în orice mod, utilaje (tractoare, buldoexcavatoare), în mod nejustificat.

Art. 109 din Legea nr. 46/2008:

(1): Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, şi care au valoare economică, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice, cu valoare economică, ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

(2): Fapta prevăzută la alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

(3): Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) şi (2) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;

b) în timpul nopţii;

c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;

d) de personal silvic.

(4): Tentativa se pedepseşte.

Art 1071 alin (3) din Legea nr. 46/2008

Expedierea, transportul, primirea, depozitarea materialelor lemnoase, cu valoare economică, fără a se putea justifica legalitatea provenienţei acestora, aşa cum este prevăzut de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, cu excepţia situaţiilor prevăzute de aceste norme, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amendă, respectivul material lemnos urmând a fi confiscat, iar când acesta nu se mai găseşte, se dispune confiscarea prin echivalent.”

Anexa 1 din Legea nr. 46/2008 ar urma să prevadă, la capitolul “Definiţii” criteriile în funcţie de care arborii, puieţii, lăstarii şi produsele specifice fondului forestier naţional sunt considerate a avea sau nu valoare economică.

Astfel, nu este considerată a avea valoare economică masa lemnoasă, precum şi produsele specifice fondului forestier naţional ce nu pot fi evaluate pecuniar din cauza degradării acestora pe cale naturală, abandonării sau datorită cantităţii nesemnificative.

Corelativ, este necesară modificarea art. 19 din Legea nr. 171/2010, domeniului contravenţional rămânându-i arealul situaţiilor în care expedierea, transportul, primirea sau depozitarea materialelor lemnoase s-ar face fără avize de însoţire a materialelor lemnoase dar legalitatea obţinerii bunurilor poate fi probată (situaţia emiterii acestora în mod legal dar fără ca acestea să se afle asupra transportatorului sau beneficiarului, situaţiile practice putând fi multiple – neluarea avizului primar de către transportator, pădurarul emiţându-l în mod legal; pierderea avizului emis în mod legal etc.).

Astfel, sfera infracţională ar urma să cuprindă doar situaţii în care acţiunile de expediere, transport, primire şi depozitare nu au, la bază, o justificare legală, indiferent dacă, prin comiterea unor infracţiuni mijloc („fals intelectual”, „fals material în înscrisuri oficiale” sau „fals informatic”) s-ar crea o astfel de aparenţă.

sursa foto: Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

26 comentarii

  1. merge ceva ca lumea in Romania? nu, oamenii vor haos, le place sa nu fie nimic stabil, altfel ar trebui sa respecte regulile

  2. Unu cu sapa(in acest caz cu toporul) trei cu mapa!
    Cum să meargă ceva bine când suntem conduși de niște bandiți??? Legiuitorul dacă ar vrea ar face ordine și curățenie imediat, fie și inspirat din legislația altor state dar nu se vrea, se vrea prelungirea la infinit a unor situații (in diverse domenii de activitate) pentru că din asta ies banii negri necesari in politica Românească!

  3. răspunsul la toate nemulțumirile din acest articol este unul singur : votează usr+

  4. Doi procurori cât două pensii speciale.O să se plângă de salarii mici, fără spor de pericol de mers prin pădure, unde poți fi atacat de un iepure sau de un cuc și poți chiar să te uzi la picioare și, în plus, că au prea multe dosare ca să mai poată rezolva ceva.Deci?

  5. votați usr+

    • @cort inna fucof cu USRul tău!

    • De sub coada de purcel, esti mandru ca esti român?

    • Am fi votat cu mare drag daca nu s-ar fi aliat cu PNL care e aliat cu PSD care e aliat cu UDMR, ALDE si toti traseistii si traseistele politice!

  6. scopul e sa descurajezi prin actiuni, nu sa investighezi. As zice ca ei stiu cum se face: prioritizezi zonele si jucatorii de risc mare ( ca frecventa sau ca volum), esti foarte activ folosind tehnica – de la satelit la interceptari telefonice si radio la elicopter ptr deplasare rapida, retea de informare/ voluntari ptr interventie rapida, infiltrari d eagenti acoperiti, etc. analiza daca eficienta e la suraveghere taiere, transport sau la poarta prelucratorului. Atentie la cauza: retrocedarile dubioase de paduri. si de acolo follow the money.

    • Cheltuieli inutile, deocamdata!

      Cand vine jandarmeria si ii asteapta la intrarea pe drumul comunal, parca incepe timpul sa stea in loc cu vreo 2-3 ore inainte, nu mai circula nicio masina cu lemne, deci sunt anuntati dinainte de cineva de sus! La fel sunt anuntati si cand este vreun echipaj de politie pe drumul national, intorc masina cu lemnele si le duc iar in padure chiar daca au vreo 30 de kilometri de mers.

      Infiltrarile de agenti acoperiti vedem doar in filme. In Romania si nu numai, hotii se infiltreaza in institutiile statului, nu invers! De multe ori lemnele se incarca chiar cu ajutorul utilajului primariei, in loc sa fie folosit strict pentru necesitatile comunitatii.

  7. Păi mulțumiți cui a modificat legea!

  8. Procurorul asta vrea sa-si mentina privilegiile (la fel ca toata hoarda asta din justitie):
    – salariu 4-5000 euro net per luna
    – chirie intre 600 – 1000 euro net per luna
    – pensie la 45 de ani
    – pensie mai mare decat salariul
    – prezenta optionala la service (din an in pasti, ei sunt mereu la munte si mare in proprietatile altora, defapt ale lor… famiglia)
    Si lista poate continua la nesfarsit! Din cauza lor bate pasul pe loc in Romania, muncim de pomana, si nu se vede nimic, mai mult, ne si indatoreaza pe 30 de ani!

  9. Foarte simplu.
    Sa lucreze pe masura salariului primit si a celorlalte beneficii.
    Cred ca banii primiti de procurori si judecatori sunt mult mai multi dacat valoare prejudiciului.

  10. Eu credeam că comentăm chestii punctuale aici, dar se pare că unii au intrat în campanie electorală, păcat! Mai trist este că pleacă unii(de la putere ) vin alții și noi restul rămânem tot proști și nenorociți parcă am fi un popor blestemat…

  11. Asta-i din ciclul: ce tampenii a mai facut USR-ul.

  12. pai asta nu e asociatia lu’Bogdan Parlog, autosesizatoru’? e la fel de prezent in media ca godina, ca primarul iasului, chirila nu mai stiu cum, toti isi dau cu parerea oportun, super bine platiti unii,stransi de c.oaie ,altii, sa vegheze la sanatatea democratiei imitative si a „justitiei” facuta de procurori nu de judecatori, comme par ailleur!

  13. Asta era și ideea, să nu poată funcționa. Ca apoi să se spună că este ineficient… Doar n-o să-și saboteze parlamentarii propriile afaceri ilegale sau ale protejaților lor, cu pădurile României.

  14. Stati linistiti ca or sa faca fata! Sunt cercetati doar cei care nu au carnet de partid sau nu au „cotizatiile” la organe platite la zi. Nu vedeti ca sunt prinsi doar cei care trag 3 uscaturi dupa un cal?

  15. Evident ca nu vor face nimic. Comisia e de ochi lumii.

  16. Când cei 10 procurori vor fi depășiți, li se vor suplimenta colegii. Până atunci, nu pot să înțeleg decât că foarte mulți vor să se transfere la DNA-ul din pădure și e deranj/concurență mare. E de înțeles. Cu toți vrem o căprioară sau un mistreț.

  17. cum?

    acum ei descopera ca se fura si se taie pe ruptelea si ei sunt prea putini?

    sa fie adusi procurori din UE!

    astia la export…in Afganistan….cum avem soldati in Afganistan, de ce nu am avea si procurori acolo!

    au umor, prostie si golaneala astia cat carul!

  18. La cate infractiuni silvice si de mediu sunt trebuie nr.maxim de procurori,daca nu inseamna ca cei ce propun minimum de procurori sunt manjiti,corupti!

  19. Nu-i un motiv să nu facă nimic,faptul că sunt puțini.Să întocmească ei dosare și să le înainteze în justiție într-un termen scurt,nu când faptele se prescriu și atunci să vorbim de faptul că sunt puțini.Din păcate,în justiție sa așternut o liniște ciudată.Au devenit românii așa de cinstiți?Politicienii nu mai fură?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.