ULTIMA ORĂ Curtea Constituțională a dat undă verde ca statul român să piardă 500 de hectare de teren, date gratuit Universității de Științele Vieții din Timișoara / CCR a amânat decizia un an și jumătate / Curtea și-a negat deciziile precedente în spețe similare

Curtea Constituțională a respins marți o sesizare de neconstituționalitate depusă de fostul președinte Klaus Iohannis privind legea care vizează cedarea gratuită de către statul român a peste 500 de hectare de teren către Universităţii de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timişoara, potrivit unui comunicat al Curții. Președintele Iohannis a atacat legea la Curtea Constituțională încă din 10 ianuarie 2024. CCR, instituție condusă de Marian Enache, a amânat decizia în repetate rânduri, deși în alte situații similare a decis că legile respective sunt neconstituționale.

Decizia a trecut cu scorul 6-3 și există opinii separate, potrivit informațiilor G4Media.

Legea a fost inițiată de Sorin Cîmpeanu, senator PNL și rector al unei universități din București, și de alți parlamentari din PSD, PNL, USR și AUR.

Preşedintele Iohannis a făcut o sesizare asupra Legii privind transmiterea unor terenuri cu construcţiile aferente, din domeniul public şi privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara.

Președintele a aratăt că CCR s-a pronunțat deja în cauze similare (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013 și Decizia nr. 574/2014).

Cum a justificat CCR faptul că a aprobat legea, deși în trecut respinsese legi similare? ”Curtea a reţinut că bunurile imobile vizate de legea supusă controlului nu sunt obiect exclusiv al proprietăţii publice, astfel cum acesta este conturat prin dispoziţiile art. 136 alin. (3) din Constituţie. Distinct de jurisprudenţa sa prin care a statuat că transferul interdomenial al unor astfel de bunuri trebuie realizat prin acte de reglementare secundară (hotărâri ale Guvernului) Curtea a constatat că, prin legea criticată, au fost valorificate dispoziţii legale care configurează regimul proprietăţii publice asupra bunurilor imobile aflate în administrarea instituţiilor de învăţământ superior de stat în domeniul agricol, în considerarea obiectivului de susţinere a activităţii de utilitate publică constând în cercetarea-dezvoltarea-inovarea din domeniul agricol şi a fost astfel transpusă, în plan legal, obligaţia constituţională a statului de a asigura stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic”, a scris CCR într-un comunicat remis marți.

De ce a cerut fostul președinte Klaus Iohannis CCR să constate că legea inițiată de Sorin Cîmpeanu e neconstituțională?

Potrivit fostului şeful ai statului, „prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea încalcă o serie de norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la adoptarea unor legi cu caracter individual, principiul separaţiei puterilor în stat, rolul constituţional al Parlamentului şi al Guvernului, principiul egalităţii în faţa legii, regimul proprietăţii publice şi garanţiile sale”.

Conform regulii stabilite de Codul administrativ, arată Klaus Iohannis, „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Preşedintele menţionează că, potrivit articolului 2 din legea criticată, cele 35 de terenuri în suprafaţă totală de 501 hectare sunt transferate din domeniul privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai” din Timişoara, alături de alte două terenuri aflate în domeniul privat al statului, în suprafaţă de 44 de hectare, „în vederea realizării obiectivului privind activitatea de învăţământ superior şi dual în domeniul agricol, cercetare, producţie, extensie universitară şi a strategiilor de dezvoltare instituţională”.

Obiectivul pentru care universitatea va primi în proprietate aceste terenuri este formulat în actul normativ „într-un mod imprecis şi neclar”, invocă Iohannis.

În opinia sa, în aceste condiţii, parlamentul avea obligaţia de a reglementa criterii şi obiective clare de natură să ofere garanţii suficiente cu privire la rezultatele urmărite, cu atât mai mult cu cât nu este prevăzută o contraprestaţie din partea universităţii.

Totodată, atrage atenţia preşedintele, obiectivul respectiv, care ar justifica diminuarea patrimoniului statului cu aproximativ 550 de ha de teren, este unul „formulat într-un mod general şi lipsit de garanţiile necesare şi suficiente pentru realizarea finalităţii prevăzute de lege, de natură să asigure o protecţie adecvată a proprietăţii publice şi private a statului, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.

În concluzie, apreciază Iohannis, „doar prin instituirea unor garanţii clare, suficiente pentru realizarea scopului propus de legiuitor, ar fi aduse la îndeplinire obligaţiile constituţionale ale statului”.