Președintele Iohannis va dona, în Chile, documente legate de Samuel del Campo: Povestea consulului care a salvat peste 1.200 de evrei

În 2022, în România a fost dezvelită o placă în memoria lui Samuel del Campo. Cu ocazia vizitei sale în Chile, președintele Klaus Iohannis va dona Muzeului Memoriei și al Drepturilor Omului materiale privind activitatea lui Samuel del Campo, consulul chilian de la București care a salvat viața a numeroși evrei de persecuţiile naziștilor, scrie publicația chiliană Emol, preluată de Rador.

Iohannis vizitează Chile pentru a se întâlni cu președintele Gabriel Boric, dar și pentru a face o donație Muzeului Memoriei și al Drepturilor Omului, care reprezintă o conexiune între cele două națiuni.

De asemenea, va oferi aceluiași muzeu copii ale unor documente referitoare la refugiații chilieni sosiți în România după lovitura de stat din Chile din 11 septembrie 1973.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

La ultima sa oprire, Buenos Aires, Iohannis va avea o întâlnire cu președintele argentinian Alberto Fernández. Agenda include semnarea unor acorduri cu Argentina privind cooperarea în situații de urgență și cercetarea agricolă.

Cine a fost Samuel del Campo?

Samuel del Campo – născut la Linares – a fost un consul chilian în România, recunoscut pentru că a salvat viețile a aproximativ 1.200 de evrei polonezi și români în mijlocul celui de-al Doilea Război Mondial. Asta, după ce a eliberat pașapoarte și permise de trecere chiliene, împiedicând trimiterea (evreilor) în lagărele de concentrare naziste. A fost un demers care nu a respectat reglementările de atunci ale statului chilian.

Asta, în timp ce servea ca însărcinat cu afaceri al statului Chile în România (1941-1943), reprezentând în același timp interesele Poloniei în România, având în vedere ocupația germană a mai multor țări europene.

Acțiunea lui Del Campo, considerată „eroică” de cei care i-au urmărit îndeaproape povestea, ca și momentele sângeroase ale războiului, este de o asemenea relevanță, încât a fost chiar inclusă în investigația „Dincolo de diplomație. Povestea inedită a lui Samuel del Campo”, de Jorge Schindler del Solar.

Asta, după ce prim-secretarul de atunci al Ministerului Afacerilor Externe a aflat că prin intermediul ambasadei Chile în Israel „a fost primită o scrisoare de la un cetățean israelian, deja foarte bătrân, care a găsit printre hârtiile tatălui său niște documente numite „laissez-passer”, un permis de trecere care fusese eliberat de Del Campo. Schindler însuși a călătorit în România pentru a găsi firul istoriei și a putea construi povestea.

Între timp, Academia Diplomatică din Chile i-a dedicat un articol amplu în care detaliază dificultățile pe care le-a întâmpinat Del Campo în îndeplinirea atribuțiilor sale. „Rapoartele trimise de diplomat în Chile arată oroarea deportărilor și suferința comunității evreiești de pe teritoriul României, dar fără a primi un răspuns de la Santiago (de Chile). Presiunea nazismului asupra guvernului român a crescut pe măsură ce mai multe trupe germane au fost staționate în țară, înrăutățind soarta deja complicată a refugiaților polonezi. Era imperativ să acționăm rapid și cu hotărâre”, detaliază articolul.

De altfel, comentariile arată că deciziile adoptate de Del Campo nu au fost „examinate prin prisma adevăratului lor merit” la momentul respectiv, și evidențiază că el „și-a pus propria viață în mare pericol”. Articolul adaugă că „plecarea sa din țară a coincis cu declararea postului său vacant la Santiago, lipsindu-l, în ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial, exact de protecția pe care el le-o acordase altora. Din datele cunoscute s-a putut stabili doar că și-a petrecut ultimele zile în Franța, fără să se mai fi întors vreodată în Chile”.

În 2017, a fost numit de către Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor și Eroilor Holocaustului, Yad Vashem, „Drept între popoare”, iar în 2022 a fost inaugurată o placă memorială în cinstea sa într-una dintre piețele principale ale Bucureștiului, foarte populară atât pentru familiile din comunitatea evreiască, cât și pentru turiști, fiind un loc special conceput pentru a onora victimele Holocaustului, situat în fața Marii Sinagogi din oraș.