Premierul bulgar spune că interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia va deveni operaţional la 1 iulie / Miză mare pentru România, care ar putea scăpa de importurile din Rusia

Lucrările de construcţie la interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia se vor încheia la finele lunii iunie, a declarat vineri premierul bulgar Kiril Petkov cu ocazia unei vizite pe şantierul viitoarei conducte, transmite BTA, citată de Agerpres. Interconectorul este o miză mare pentru România, care ar putea avea acces astfel la gaze naturale din Grecia, putând să renunțe la dependența de Gazprom. România importă în medie 20% din consumul intern de gaze, toate importurile fiind acum din Rusia, de la Gazprom.

România nu poate importa fizic gaze naturale din alte țări pentru că nu există conducte și interconectori care să permită acest lucru. Proiectul care ar lega Grecia de Bulgaria ar permite României conectarea la livrările de gaze din Grecia, care se alimentează acum din Azerbaidjan, dar și din Qatar, SUA și alte țări care exportă LNG.

Potrivit premierului bulgar, lucrările la acest proiect au avansat rapid în ultimele trei luni, fiind făcute progrese similare cu cele înregistrate pe întreaga perioadă a anului 2021. De asemenea, Petkov a menţionat comunicare foarte bună cu omologul său grec Kyriakos Mitsotakis.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

La rândul său, ministrul bulgar al Energiei Alexander Nikolov a anunţat că amplasarea ţevilor pentru viitorul interconector s-a finalizat, iar livrările de gaze vor demara la 1 iulie. Nikolov a mai spus că există o oportunitate pentru a creşte capacitatea interconectorului, de la trei până la cinci miliarde de metri cubi pe an, având în vedere că tot în acest an ar urma să fie finalizat terminalul de gaze lichefiate din oraşul grec Alexandroupolis, un proiect la care statul bulgar are o participaţie de 20%.

Marţi, la Bucureşti, preşedinţii României şi Bulgariei, Klaus Iohannis şi Rumen Radev, au discutat despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport, în contextul necesităţii reducerii dependenţei energetice de Federaţia Rusă. „În contextul necesităţii reducerii dependenţei energetice de Federaţia Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport. Am subliniat, totodată, importanţa operaţionalizării rapide a interconectorului Bulgaria – Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA, deja operaţional, şi astfel coridorul vertical de gaze, care are o importanţă crucială, să devină funcţional”, a precizat şeful statului, la Palatul Cotroceni, în conferinţa de presă comună cu omologul bulgar, potrivit Agerpres.

Construcţia acestei conducte cu o lungime de 182 kilometri trebuia să se finalizeze în luna aprilie 2021, dar între timp termenul limită a fost prelungit până la 31 decembrie 2021, din cauza pandemiei şi a unor probleme tehnice. Ulterior, compania responsabilă pentru acest proiect a acordat contractorului grec un răgaz suplimentar de şase luni, până în luna iunie 2022.

Cu o capacitate iniţială de trei miliarde metri cubi pe an, interconectorul de gaze Bulgaria-Grecia este o componentă importantă în planurile Europei de a-şi reduce dependenţa de gazele naturale ruseşti. Conducta IGB ar urma să fie conectată la gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP), punctul final al Coridorului Sudic de Gaze, un proiect în valoare de 40 de miliarde de dolari, care se întinde pe o distanţă de 3.500 de kilometri şi face legătura zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică şi Italia, trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania şi Marea Adriatică. (Sursa foto: Moldovagaz Facebook)