Paradoxul energetic românesc: Producem energie la prânz, o vindem Bulgariei cu 50€ și o cumpărăm înapoi seara de 5 ori mai scump / ”Avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona când este utilizată energia”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O analiză a pieței de energie realizată de Asociația Energia Inteligentă scoate la iveală situația ciudată în care se află România: deși avem capacități de producție regenerabilă mai mari decât vecinii bulgari, lipsa sistemelor de stocare ne transformă din „viitor hub energetic” în clientul captiv al bateriilor bulgărești. Rezultatul? România a plătit Bulgariei pentru importuri de șapte ori mai mult decât a încasat din exporturi, scrie Turnul Sfatului.

Deși statisticile arătau România drept favorită în cursa energetică regională datorită resurselor naturale vaste, realitatea economică a lunii aprilie 2026 transmite un semnal de alarmă. Problema actuală a sistemului românesc nu mai este lipsa de producție, ci lipsa de flexibilitate și incapacitatea de a gestiona inteligent momentele de consum.

Datele financiare pentru luna aprilie arată că România a exportat energie electrică la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh, în special în orele de prânz când producția fotovoltaică este maximă. Însă, în orele de vârf ale serii, când soarele apune, România a fost forțată să importe masiv la prețuri care au atins și 250 euro/MWh.

Impactul bugetar este masiv: importurile din Bulgaria au însumat 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către aceeași țară au adus doar 5 milioane de euro. Deși cantitatea importată a fost doar de două ori mai mare decât cea exportată, prețul plătit a fost de aproape șapte ori mai ridicat.

Esența acestei probleme stă în capacitatea de stocare. În timp ce România a rămas blocată în logica veche – construirea a cât mai multor parcuri solare și eoliene – Bulgaria a înțeles că adevărata putere în noua economie a energiei este controlul flexibilității.

Bulgaria dispune deja de o putere instalată în baterii de 2 GW și o capacitate de 8 GWh, cu ținta de a ajunge rapid la 10 GWh. România, prin comparație, are doar 0,6 GW în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.

În Bulgaria, capacitatea bateriilor reprezintă 30% din totalul regenerabilelor instalate, oferind o flexibilitate de cinci ori mai mare decât în România, unde raportul este de doar 6%.

„Urgența nu este neapărat mai multă producție de regenerabile, ci o abordare inteligentă. În noua economie, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona când este utilizată energia”, conchide Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.