G4Media.ro

(Op-ed) Sărăcia și inegalitatea se reduc sustenabil prin creșterea productivității, nu prin…

(Op-ed) Sărăcia și inegalitatea se reduc sustenabil prin creșterea productivității, nu prin creșterea ratelor de impozitare

A fost publicat Raportul de țară referitor la România (Country Report Romania 2020). Ca de obicei, un document foarte folositor, așteptat cu mare interes, căci identifică multe probleme ale economiei noastre, analizează progresele făcute în cadrul Semestrului European și discută soluții. Aici vreu să dau doar două citate din Raport, referitoare la impozitare și să fac unele scurte comentarii referitoare la ele.

Primul citat: „The tax structure is characterised by low levels of revenues, with high reliance on consumption taxes. The tax-to-GDP ratio was 26.3% in 2018, well below the EU average of 39.2%. The tax structure is considered little detrimental to economic growth, as it largely relies on consumption taxes, while the tax burden on labour (including social contributions) is low (European Commission, 2019b)” (Country Report Romania 2020, Commission Staff Working Document, European Commission, p. 26).

Cu alte cuvinte se spune că, așa cum este acum, sistemul de impozite din România are un impact negativ mic asupra creșterii economice. Foarte bine, așa trebuie să fie!

Al doilea citat:„The impact of the tax system on reducing poverty and income inequality is limited. Income inequality and poverty rates remain among the highest in the EU (see Section 4.3.4). The relatively low level of tax revenues limits Romania’s ability to tackle these problems via either redistribution or through the provision of public goods and services (see Section 4.3). The design of labour taxation is among the least progressive in the EU, as measured by the difference between the relative tax burdens for low- and high-income earners (European Commission, 2019b). Such design contributes to the limited impact of the tax and benefit system in terms of reducing income inequality (Graph 4.1.3)” (Country Report Romania 2020, Commission Staff Working Document, European Commission, p. 26-27).

Cu alte cuvinte, sărăcia și inegalitatea rămân printre cele mai înalte din Uniunea Euroepană (UE), iar nivelul relativ redus al veniturilor din impozite limitează abilitatea României de a reduce sărăcia și inegalitatea, fie prin redistribuire, fie prin furnizarea de bunuri și servicii publice. Mai mult, design-ul impozitării muncii este printre cele mai puțin progressive din UE, astfel că design-ul respectiv contribuie la impactul limitat al sistemului de impozite și beneficii în termenii reducerii inegalității.

Ce ar putea înțelege cineva care citește împreună aceste două paragrafe? Ar putea înțelege că dacă, pe de o parte, nivelul veniturilor din impozite ar fi mai mare și, pe de altă parte, impozitarea muncii ar fi mai progresivă, atunci ar fi mai puțină sărăcie și mai multă egalitate economică, adică justiție socială (sau redistributivă). Mă îndoiesc că există această cauzalitate pe termen mai lung. Pot fi de acord că, dată fiind o structură de impozite cum este a noastră, care cum chiar Raportul spune, nu frânează prea mult creșterea economică, atunci gradul de colectare ar trebui crescut, prin reducerea evaziunii fiscale, mărind astfel ponderea veniturilor în PIB către potențialul sistemului existent de impozite. Dar imi este greu să cred că s-ar obține reducerea sărăciei prin creșterea veniturilor din impozite prin creșterea ratelor de impozitare și prin creșterea progresivității impozitării veniturilor personale. Sărăcia și inegalitatea se reduc sustenabil prin creșterea productivității, care este un factor esențial ar creșterii economice.

Ar fi fost util să existe acest tip de nuanțări chiar acolo unde se fac afirmațiile despre sărăcie, inegalitate, nivelul impozitării și progresivitatea impozitării. Adică imediat după cele două paragrafe citate. Altfel, cuiva ar putea să-i apară contradicția că deși sistemul nostru de impozite este relativ favorabil creșterii economice, adică favorabil principalului mijloc de a reduce sărăcia și inegalitatea, el favorizează, în același timp, sărăcia și inegalitatea. Și atunci, oare ce ar trebui făcut? Ce ar trebui ales? În favoarea cui ar trebui făcut compromisul? Ar fi adecvată și suficientă creșterea impozitelor pe proprietățile imobiliare și a impozitelor legate de mediul înconjurător pentru ca sistemul de impozite să continue să nu afecteze prea mult creșterea economică și să nu reducă stimulentele pentru muncă în timp ce contribuie la reducerea sărăciei și a inegalității? Pe termen scurt, creșterea impozitelor nu ar deveni prociclică, accentuând tendința actuală de reducere a creșterii economice, cu consecințe negative pentru sărăcie și inegalitatea economică? În alte părți ale sale, raportul subliniază, în mod corect și repetat ideea nevoii de a crește productivitatea, dar faptul că nu este imediat subliniată atunci când se afirmă potențialul impozitării și a sistemului de beneficii de a reduce sărăcia și inegalitatea economică ar putea crea percepția că impozitarea și sistemul de beneficii constituie, împreună, un factor fundamental în această direcție. O importantă parte a societății românești are deja, după anii grei de comunism, o preconcepție în acest sens și abia așteaptă confirmări.

Ideea că ar trebui să ne îndreptăm cu ponderea veniturilor din impozite, ca procent din PIB, către media din UE a început să fie acceptată fără nicio critică, dându-i-se statutul de mijloc indiscutabil de a crește volumul și calitatea bunurilor și serviciilor publice. Dar faptul că am ajuns să-l privim orbește nu ne ejută. Sunt țări care au venituri bugetare ca procent din PIB similare cu ale României, atunci când sunt calculate ca medii pentru perioada 1995-2019: SUA, Elveția și Japonia sunt în această poziție, iar argumentul că a ne compara cu aceste țări este greșit pentru că ele au un alt tip de contract social comparativ cu cel existent în UE nu mi se pare valid. O duc acele țări rău, comparativ cu alte țări dezvoltate din UE? Nu neapărat. Ele oferă bunuri și servicii publice de calitate cetățenilor lor. Dar au productivitate înaltă. Asta ar trebui să fie și pentru noi preocuparea  centrală, cum să fim competitivi, ca să putem reduce sărăcia în mod sustenabil.

În acest efort, ideologia nu ajută, ci distruge. Închei cu acest citat, în sprijinul acestei din urmă idei: ‘Within the body of animals and plants forces are operating that are bound to disintegrate it eventually. No such forces could be discovered in the „body” of a civilization which would not be the outcome of its particular ideologies’ (Ludwig von Mises, Theory and History, p. 226). [„În interiorul corpului animalelor sau plantelor operează forțe care sunt constânse să-l dezintegreze în cele din urmă. Astfel de forțe nu pot fi descoperite în ‚corpul’ unei civilizații, care nu ar fi rezultatul ideologiei ei particulare”].

Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

Lucian Croitoru este consilierul de politică monetară al guvernatorului BNR. Opiniile sale nu reprezintă poziția Băncii Centrale sau a redacției

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

19 comentarii

  1. Saracia si inegalitatea sint rezultatul educatiei si mai ales a gradului de coruptie a societatii in care traim , productivitatea vine dupa ( o angajata kaufland Romania mai mult ca sigur are productivitate cel putin egala cu a colegei sale din deutschland , dar un salariu de 2-3 ori mai mic , ca sa dau numai un exemplu ) .

  2. Cresterea productivitatii ca raport intre cantitatea de munca depusa si cantitatea de produse realizata este unul dar nu singurul factor esential in determinarea bunastarii unei natii . Exista o foarte strinsa legatura intre nivelul tehnologic , intre calitatea umana a fortei de munca , intre timpul ce permite accesul rapid la vinzarea marfii si distantele ce trebuiesc parcurse in acest scop , intre modalitatile de achizitii de materii prime ce cuprind locatii ,preturi , modalitati de stocare s.a.m.d. O legatura ce include si stiinta detactabilitatii produselor necesare in viitorul apropiat, toate comasate cu inteligenta umana si cea robotica si nu in ultimul rind construirea relatiilor economice peste tot in lume(aici intervine si politicul )totul determinid in final BUNASTAREA. Desigur sunt atit de multe de spus si de adaugat , insa trebuie acceptat ca si cel mai mic ajutor si ne referim la modificari ale legilor ce guverneza economia din Romania ,ne referim la disponibilitatea politica de a elimina pierderile masive produse de active statale si inlaturarea celor atasati acestora in mod nelegal , ne referim la micsorarea aparatului de stat , la eliminarea unor beneficii acordate nejustificat , la eliminarea diplomelor acordate integral sau partial ,fara ca cei in cauza sa fi contribuit in totalitate la produsul muncii lor exprimat in scrierile respective si multe multe altele chiar si un imprumut bancar cu o dobinda zero sau negativa pe segmente temporale ne poate ajuta .Cit despre analogia facuta cu fortele de distrugere ale animalelor sau plantelor , este evident ca pina la urma noi toti ne supunem de fapt fortelor de autodistrugere, iar civilizatiile umane au si ele ca noi toti un inceput si un sfirsit ,asa cum cindva si rasa noastra paminteana si pamintul ca un intreg planetar vor fi cumva distruse.

    • Astea toate la un loc înseamna productivitate mare!

  3. Domnule Croitoru, nadajduiam sa fi inteles cum sta treaba cu productivitatea. Depinde al dracu de mult de negocierile managementului care, la noi, isi vand oamenii ieftin down the river pt ultimul model de SUV. uneori ii vand la propiu. si padurile, aerul, apele. educatia precara si coruptia intra in cercul vicios absolut necesar „elitelor” cu IQ single digit dar titluri de PhD, gipane viloase si titluri fitoase (cum ar fi de governaror, viceguvernaror, primviceguvernator – ma refer evident la guvernatorul Deltei Dunarii)

    • Croitoru stie foarte bine sa calculeze productivitatea muncii si sa o desfaca pe factori de influenta, dar habar n-are sa o produca pentru ca n-a produs niciodata nimic concret!

  4. Dar, vai, ca sa vezi…
    Cum confunda domnul analist „little” cu „less” in engleza de ajunge sa citeasca altceva si sa zapaceasca toata analiza ulterioara…
    „The tax structure is considered little detrimental to economic growth” inseamna ca e un pic de rau, nicium ca e de bine.
    Pe de alta parte, problema comparatiei cu SUA, Elveția și Japonia nu e numai de contract social, cat si de valoarea absoluta a PIB-ului si utilitatea marginala a prelevarii procentuale a taxelor. Adica, mai pe inteles, daca o sa am o tara de 1.000 de ori mai bogata nu prea are rost sa pastrez nivelul relativ (%) de taxare raportat la PIB fiindca nu as avea ce sa fac cu banii sau i-as arunca pe fereastra…

    • Eu cred că a tradus corect.

    • Engleza se invata peste tot, chiar si din filme! Si chiar a tradus corect! Cat despre valoarea absoluta a PIB-ului, asta nu se face peste noapte, de aceea ne putem compara cu SUA, Elvetia, Japonia, pentru ca saracia (micimea PIB-ului adica) poate fi învinsa, asa cum spune Croitoru, prin cresterea productivitatii.

  5. „Daca dragoste nu e, nimic nu e.”

  6. Domnule Croitoru! La dumneavoastra la BNR cum se calculeaza productivitatea astfel incat sa luati purcoaiele de bani pe care „cu siguranta” ii meritati!

  7. Si prin:
    reducerea zecilor de mii, daca nu sutelor de mii de rente.
    reducerea zecilor de mii de cumularzi
    taierea sporurilor. de vechime, de doctorat, de conditii grele, de conditii usoare, de jena, de sculat dimineata si dus la serv, de spor de spor, de jmechere, de client de partid.

  8. Domnul Croitoru este un demagog!

  9. Cel mai bine ar fi taxe si impozite ZERO, tara ar lua un avint ca si Corea de Sud in anii 1970 sau vreun paradis fiscal.
    Nu ar trebui sa luam exemplul tarilor vestice decadente ( SUA si restul) unde inca mai persista taxarea progresiva a veniturilor.

    • Ironia te. ( de slaba calitate,de altfel) arata ca nu prea stii cum functioneaza lucrurile…texezi progresiv cand ai ce taxa,astfel incat netul ramas sa fie atractiv pentru investutor/producator…In Romania inca nu exista astfel de acumulari si de investitii,care sa produca venituri brute la o scara care sa faca oportuna taxarea progresiva…Singurele doua atuuri ale Romaniei pentru investitori sunt cota unica si forta de munca ieftina (atentie,nu si bine pregatita si de inalta productivitate)…Prin exceptie,in IT exita forta de munca super ,si se vede:e si platita super…Mai simplu: taxare progresiva la acest moment ,ca si inurmatorii ani, are un singur efect major: scaderea veniturilor la buget ca urmare a relocarii sau inchiderii investitiilor mari, respectiv,cresterea evaziunii fiscale in randul afacerilor mici detinute de romani ,care nu isinpeit relocarea…nici nu e greu sa iti dai seama de macanism…Asa ca,mai lasatimura de clasa la adresa celor bine platiti…Ce te impeidica sa iti gasesti un job mai bine platit???cat timp romanul va dori cu ardoare doar sa castige si altii mai putin, nu sa urce si el, nu dam inainte …

  10. Trebuie inteles de noi toti . Un STAT are ca nevoie imediata de legi si parteneriate de respectare a acestor legi cu diferitele grupuri economie ,de la cele mici la cele foarte mari privind plata taxelor .Nu este suficient sa faci niste legi care obliga un anume mod de taxare , este obligatoriu ca aceste legi sa cuprinda si posibilitatea efectiva ca aceste taxe sa poata fi platite in conjunctura temporala in care firmele isi desfasoara activitatea . A te comporta abuziv prin introducerea unor legi si prin imediata pedepsire a celor care nu le respecta ,nu este utila nimanui . Exista o masura in toate si intreaga structura trebuie decisa de comun acord intre STAT si cei ce produc plusvaloare si toate acestea cu ajutorul Statului . Fara o intelegere ce ar permite aceasta forma de armonizare totul devine imposibil de realizat . Economicul fuge de STAT si STATUL fuge dupa economic sa isi adune taxele .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.