Oana Țoiu (USR), despre brățările electronice care protejează victimele violenţei domestice: „Bode cumpără brăţări doar pentru 1 din 4 agresori. Pentru 3 din 4 victime, cum le-o fi norocul”

Deputata USR Oana Ţoiu precizează că demararea procedurilor pentru achiziţia brăţărilor electronice reprezintă o veste bună, dar critică faptul că acestea vor asigura protecţie doar pentru una din patru victime aflate în pericol.

„Bode cumpără brăţări doar pentru 1 din 4 agresori. Pentru 3 din 4 victime, cum le-o fi norocul… Este o veste bună că Guvernul a demarat procedurile pentru achiziţia brăţărilor electronice care protejează victimele violenţei domestice. Era o măsură aşteptată şi era obligaţia lor legală să fie funcţională în martie anul acesta. Este mai bine ceva decât deloc. Însă ministrul respectă legea doar parţial şi protejează mai bine doar una din patru victime aflate în pericol. Astăzi, avem în vigoare 4.300 de ordine de protecţie (aşadar, tot atâtea victime în pericol la apropierea agresorului) şi ei au decis că vor cumpăra DOAR 964 de kituri de brăţări”, a scris deputata, pe Facebook.

Ţoiu, membră a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, menţionează că în 2021 au existat peste 2.600 de infracţiuni de nerespectare a ordinelor de protecţie. Deputata USR subliniază că legea ar fi trebuit aplicată din luna martie, nu din a doua jumătate a anului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Legea (146/2021) spune clar: se aplică din martie 2022, la nivel naţional, pentru ordinele de protecţie (cele emise de instanţă), ordinele de protecţie provizorii (cele care se dau pe loc când victima are risc de viaţă şi agresorul trebuie îndepărtat imediat) şi ordinele de protecţie europeană, dacă România este stat emitent, în toată ţara. Din martie 2022, nu ‘din a doua parte a anului 2022’, aşa cum se menţionează în briefingul de presă al Guvernului, şi la nivel naţional, nu în trei judeţe şi în municipiul Bucureşti”, scrie Oana Ţoiu.

Reprezentanta USR adaugă că în 2021, doar în primele opt luni, au fost 10.431 de ordine de protecţie şi 7.000 de ordine de protecţie provizorii.

„După ce că au întârziat, mai fac şi economie pe seama victimelor: au alocat doar jumătate din ce era necesar, dar 32 de milioane, nu 60, cât ar fi fost necesar pentru toate victimele cu ordine de protecţie în vigoare. (…) Celelalte instituţii responsabile mi-au răspuns în toamnă că ele şi-au făcut treaba şi se poate respecta termenul legal de martie, dar că aşteaptă după MAI. Este un lucru bun că există legea şi că vor fi cumpărate brăţările, este însă greu de înţeles pentru mine de ce aleg să protejeze doar una din patru femei anul acesta şi pe celelalte în anii ce vin”, a scris deputata.

Guvernul a aprobat, miercuri, indicatorii pentru operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), urmând ca până în 2025 să fie achiziţionate 15.000 de kituri de monitorizare electronică, prin care se va asigura protecţia victimelor violenţei domestice şi tragerea la răspundere a agresorilor, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Pentru operaţionalizarea SIME în acest an au fost prevăzute în bugetul MAI fonduri în valoare de 32 de milioane de lei, pentru achiziţia a 964 de kituri de monitorizare şi a infrastructurii hardware şi software.

„În următoarele, estimăm noi, 3 luni de zile vom realiza procedurile de achiziţie, prin dialog competitiv şi după ce realizăm aceste achiziţii, vom operaţionaliza, în trei judeţe şi municipiul Bucureşti, acest proiect-pilot. Încă nu am luat o decizie, sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie. Vrem să avem, pe de o parte, judeţe cu număr ridicat de astfel de situaţii, în acelaşi timp vrem să vedem şi cum ne descurcăm cu semnalul în zone îndepărtate, vom lua cu siguranţă un judeţ de la graniţa României, deci sunt mai mulţi factori care vor concura la decizia finală, pe care noi o vom prezenta public, evident, şi cu siguranţă vom avea acest proiect-pilot implementat în a doua parte a anului 2022. (…) Pentru următorii trei ani, efortul bugetar va include achiziţia unui număr total de 15.000 de kituri pentru monitorizarea electronică”, a explicat ministrul Bode.

Sursa Foto: Ilona Andrei / G4Media.ro