O pandemie de coronavirus ar putea costa economia mondială 1.000 de miliarde de dolari

Perspectiva sumbră că epidemia de coronavirus ar putea deveni prima pandemie din era globalizării pune sub semnul întrebării stabilitatea economiei mondiale, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

În condiţiile în care numărul deceselor se apropie de 3.000, numărul cazurilor raportate oficial a trecut de 80.000 iar epidemia din Italia a impus închiderea celor mai bogate părţi din economia sa, unii analişti au început să evalueze ce ar însemna o pandemie pentru economia mondială.

Economiştii de la Oxford Economics sunt de părere că o criză medicală internaţională ar putea anula mai mult de 1.000 de miliarde de dolari din Produsul Intern Brut global. Aceasta ar fi nota de plată provocată de creşterea absenteismului la locul de muncă, productivitatea redusă, diminuarea călătoriilor, perturbarea liniilor de aprovizionare şi reducerea comerţului şi investiţiilor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Investitorii dau deja semne de nervozitate astfel că principalii indici bursieri din SUA au încheiat şedinţa de luni cu o scădere de peste 3% iar indicele S&P 500 a afişat cel mai important declin din ultimii doi ani (după luna februarie 2018).

Pentru moment, oficialii băncilor centrale şi guvernele continuă să mizeze pe faptul că epidemia de coronavirus nu va afecta prea mult economia mondială şi, posibil, va înregistra o revenire rapidă după ce criza virusului va fi rezolvată. Însă în ultima vreme această atitudine încrezătoare începe să fie pusă sub semnul întrebării.

În timp ce Fondul Monetar Internaţional estimează pentru moment că virusul va şterge doar 0,1 puncte procentuale din prognoza sa potrivit căreia economia mondială va înregistra un avans de 3,3% în 2020, economistul şef al FMI, Gita Gopinath, a spus că o pandemie ar putea provoca „un scenariu negativ”.

De asemenea, preşedintele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a catalogat noile cazuri „profund îngrijorătoare” dar cu toate acestea a subliniat că epidemia nu este încă o pandemie.

Preşedintele UBS Group AG, Axel Weber, este deja mult mai pesimist decât FMI şi a avertizat că avansul economiei mondiale va înregistra o contracţie semnificativă de la 3,5% până la 0,5% iar economia chineză se va contracta în primul trimestru. „Riscul mai mare este că aceasta continuă să fie o problemă”, a spus Axel Weber.

Deocamdată, procesul de evaluare a riscurilor este complicat de îndoielile cu privire la cât de departe va ajunge virusul.

Într-o analiză realizată înainte de actuala epidemie, Banca Mondială a apreciat că o pandemie distructivă ar putea provoca decesul mai multor milioane de persoane şi atrage atenţia că şi cele mai conservatoare estimări sugerează că o astfel de experienţă ar putea distruge un procent din PIB-ul mondial. O criză de sănătate mai gravă, precum gripa spaniolă din 1918, ar putea provoca decesul a până la 50 milioane de persoane şi ar costa 5% din PIB-ul mondial, susţine instituţia financiară internaţională într-un raport elaborat în 2015.

Evaluarea Oxford Economics cu privire la impactul unei pandemii globale sugerează un cost de 1.100 miliarde de dolari pentru economia mondială, iar atât SUA cât şi zona euro ar intra în recesiune în prima jumătate a lui 2020. Oxford Economics a descris un astfel de scenariu drept „un şoc scurt dar foarte violent la adresa economiei mondiale”.

Pe lângă ţinerea sub control a virusului, un factor important şi o mare necunoscută pentru economiştii care fac previziuni îl constituie acţiunile băncilor centrale şi guvernelor pentru a limita efectele. Cu toate acestea, pentru Drew Matus, analist la MetLife Investment Management, politica monetară de una singură nu va fi suficientă. „Opinia mea este că nu va putea fi rezolvată prin modificarea dobânzii de politică monetară. Oamenii sunt preocupaţi de familiile lor, au îngrijorări cu privire la starea lor de sănătate. O reducere de dobândă cu 25 de puncte de bază nu este suficientă pentru a-i încuraja pe oameni să meargă să facă cumpărături”, a apreciat Drew Matus.