O asociație de procurori cere Parlamentului și Guvernului ”să iasă din pasivitate” și să corecteze de urgență aspectele sesizate de CCR privind întreruperea prescripției: ”Poate echivala cu amnistia”

O asociație de procurori cere Parlamentului și Guvernului ”să iasă din pasivitate” și să corecteze de urgență aspectele sesizate de Curtea Constituțională privind întreruperea prescripției. Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor avertizează că există pericolul să apară ”un vid legislativ cu efecte negative”.

AMASP consideră că în lipsa unei reacții a Legislativului decizia CCR poate echivala cu ”o adevărată amnistie”, iar o mare parte dintre inculpații trimiși în judecată sau cercetați penal ar putea scăpa de acuzații datorită prescripției.

• ”Statul român prin puterea legiuitoare va trebui să decidă care este strategia de remediere a efectelor deciziei. În caz contrar, pasivitatea autorității legiuitoare poate transforma statul român într-un paradis pentru persoanele care își doresc impunitate”, mai arată procurorii.

Comunicatul integral AMASP

La data de 26 mai 2022 Curtea Constituțională a României a decis că dispozițiile art. 155 alin. (1) C. pen., dispoziții ce reglementau modul de întrerupere a prescripției răspunderii penale, sunt neconstituționale. Această decizie a venit după ce, în 2018, s-a decis că sintagma vizând categoria de acte care aveau efectul de a întrerupe prescripția este neconstituțională.

În acest context AMASP, asociație profesională a procurorilor, solicită puterii executive și puterii legislative să iasă din pasivitate și să legifereze, de urgență, aceste aspecte, pentru a evita apariția unui vid legislativ cu efecte negative în primul rând pentru cetățenii români.

Pasivitatea și culpa puterii legislative au fost invocate chiar în comunicatul Curții Constituționale a României constituind, se pare, motivul pentru care autoritatea constituțională a decis că dispozițiile amintite anterior nu sunt constituționale.

Soluția legislativă nu comportă nici dezbateri extensive și nici nu are un caracter inovator care să ducă la prelungirea procesului legislativ și să împiedice adoptarea rapidă a unui nou text de lege. Această soluție a fost aplicată de sistemul judiciar din 2018 și vizează întreruperea cursului prescripției prin orice act care trebuie comunicat suspectului/inculpatului.

Această situație are impact nu doar asupra cauzelor care sunt mediatizate sau care atrag interesul publicului larg ci asupra dosarelor în care există victime persoane fizice, asupra dosarelor care vizează infracțiuni cu impact în viața de zi cu zi a cetățenilor și care, în multe cazuri, au termene de prescripție mai scurte.

Un stat european care invocă apartenența la cultura drepturilor civile și statului de drept nu poate avea o justiție penală în care nu există mecanismele necesare tragerii la răspundere penală, în care stabilitatea normelor este o himeră și în care regulile aplicate se schimbă fără nicio posibilitate de prevedere.

Având în vedere că această decizie poate echivala cu o adevărată amnistie, iar o mare parte dintre inculpații trimiși în judecată sau aflați în instrucție penală ar putea scăpa de acuzații cu efect imediat, statul român prin puterea legiuitoare va trebui să decidă care este strategia de remediere a efectelor deciziei. În caz contrar, pasivitatea autorității legiuitoare poate transforma statul român într-un paradis pentru persoanele care își doresc impunitate.

Context

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a declarat neconstituțional a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal. Potrivit acestui articol, ”cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

Potrivit specialiștilor în drept penal consultați de G4Media.ro, decizia CCR i-ar putea ajuta pe toți inculpații în cazul cărora anchetele sau procesele au trenat ani de zile iar faptele riscă acum să se prescrie. Altfel spus, procesul se închide din cauza că a trecut o perioadă mult prea mare de timp în interiorul căreia justiția nu a reușit să pronunțe o soluție.

”Practic nu va mai fi operabilă prescripția specială. Practic, după decizia CCR, dacă procurorul nu obține o condamnare definitivă în interiorul termenului general de prescripție de 5, 8, 10 sau de 15 ani, procesele se închid prin prescripție”, au declarat pentru G4Media.ro un avocat specializat în drept penal.

Potrivit unor surse judiciare, pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR se numără Elena Udrea, Tudor Pendiuc (fostul primar al Piteștiului), Lucian Duță (fostul șef CNSAS), Sorin Blejnar (fostul șef al ANAF).

Potrivit surselor G4Media.ro, dosarele cu impact mediatic aflat pe rolul marilor instanțe sunt amenințate de o soluție de încetare a procesului penal pe motivul împlinirii termenului de prescripție generala, cum este cazul Hidroelectrica, în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu.

”Este o decizie care schimbă radical modul de abordare a cauzelor, și în principal a cauzelor mari și vechi”, au explicat pentru G4Media.ro specialiști în drept penal.

Dacă ministrul justiției promovează în următoarele zile o ordonanță de urgență care prevede cazurile de întrerupere a cursului prescripției, aceasta ar fi soluția salvatoare, a declarat un alt magistrat pentru G4Media.ro. Citește integral pe G4Media. 

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin