„Nu este Banksy”. Ciucu: „Pe Magheru nu l-ar observa nimeni în haosul ăsta”. Program anti-graffiti și curățare de afișe a centrului Bucureștiului, discutat pentru intervenții în regim de urgență în 24 de ore și cofinanțare pentru proprietari

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Bucureștiul se confruntă de ani de zile cu un fenomen extins de graffiti și afișaj ilegal, vizibil pe sute de clădiri din centrul orașului – de la Magheru și Bălcescu până la Victoriei și Piața Amzei – pe care primarul general Ciprian Ciucu îl descrie drept „o boală” a spațiului urban, cu efecte directe asupra economiei și imaginii Capitalei.

La inițiativa lui Ciucu, reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, Ministerului Culturii, primăriilor de sector, Poliției și experți în urbanism și patrimoniu s-au așezat la aceeași masă, luni, 23 martie, pentru a discuta soluții privind curățarea Bucureștiului și modificarea cadrului legal, în special în zonele unde legislația de patrimoniu creează blocaje.

Primarul general a descris fenomenul ca având efecte economice directe. „Această boală afectează mediul urban, dă senzația de degradare, afacerile pleacă, nu mai este zonă atractivă, pleacă banii. Țesutul urban suferă”, a declarat Ciucu.

Acesta a spus că deloc neglijabile sunt costurile pentru administrație: „Costă foarte mult municipalitatea să scape de această boală”.

Edilul a arătat că fenomenul poate fi limitat, dar cu eforturi mari, invocând experiența sa din perioada în care a condus Sectorul 6: „Am oprit în mare parte și afișajul ilegal și graffiti-ul, dar după foarte mult efort”.

În același timp, a insistat asupra blocajelor legislative care afectează intervențiile pe clădirile de patrimoniu, făcând o comparație cu alte capitale europene, precum Viena, unde fațadele sunt întreținute și uniforme. „Este vorba despre a le salva. Ce facem cu legislația noastră?”, a spus Ciucu, arătând că există situații în care autoritățile riscă sancțiuni dacă intervin fără avize, în timp ce vandalizarea rămâne nepedepsită.

Primarul general Ciprian Ciucu a criticat și blocajele birocratice care întârzie intervențiile: „De ce să mai angajezi un arhitect, când poți să faci o poză? Astăzi avem tehnologie”. Acesta a menționat necesitatea unor intervenții rapide: „De ce nu putem curăța eficient clădirile? Din cauza acestei birocrații. După ce cureți, graffiti-ul apare din nou. Trebuie să intervenim în 24 de ore, ca să descurajăm fenomenul”.

Acesta a cerut modificări legislative care să permită intervenții rapide, arătând că problema nu este punctuală: „Nu vorbim de 10 clădiri sau 100 clădiri, dar noi avem 2000”.

Referindu-se la justificarea artistică a fenomenului, Ciucu a respins această idee: „Nu este Banksy. Dacă ar fi un Banksy pe Magheru, probabil că nici nu l-ar observa nimeni în haosul ăsta”.

Programul anti-graffiti propus

Programul propus de Primăria Capitalei vizează curățarea sistematică a graffiti-ului și a afișajului neautorizat de pe fațadele clădirilor, în special din zonele centrale și protejate ale Bucureștiului, unde fenomenul este cel mai vizibil.

Mecanismul pornește de la identificarea imobilelor afectate de către Poliția Locală și Direcția de Urbanism, care vor realiza o cartografiere a clădirilor în funcție de statutul lor – monument istoric, clădire aflată în zonă protejată sau imobil obișnuit. În baza acestei evidențe, proprietarii sunt notificați oficial și invitați să intervină pentru curățarea fațadelor.

Programul oferă două opțiuni: intervenția pe cont propriu sau înscrierea într-un program coordonat de municipalitate. În cazul înscrierii, Primăria suportă până la 80% din costuri, restul revenind proprietarilor. Termenul de înscriere este de 45 de zile, iar lucrările trebuie finalizate în cel mult 90 de zile.

Intervențiile vor fi realizate de Administrația Străzilor, însă doar după parcurgerea unor etape tehnice: evaluarea tipului de fațadă, stabilirea metodei de curățare și, în cazul clădirilor de patrimoniu, obținerea avizelor necesare de la Direcția de Cultură.

Aceste proceduri sunt, de altfel, una dintre principalele probleme semnalate în dezbatere, deoarece prelungesc semnificativ timpul de reacție. Pentru a accelera intervențiile, în cadrul discuțiilor a fost propusă elaborarea unor ghiduri tehnice standardizate, care să stabilească tipuri de intervenții aprobate în prealabil, în funcție de materialele și finisajele clădirilor. Astfel, autoritățile ar putea evita reluarea procedurilor pentru fiecare imobil în parte.

Programul mai prevede delimitarea unor zone pilot în centrul orașului, unde intervențiile să fie concentrate într-o primă etapă, urmând ca ulterior modelul să fie extins la nivelul întregii Capitale.

În paralel, autoritățile iau în calcul măsuri de prevenție, precum extinderea rețelei de supraveghere video, intensificarea patrulelor Poliției Locale și campanii de conștientizare publică, menite să reducă recurența fenomenului.

Blocaj legislativ și intervenții întârziate. Autoritățile cer reguli mai simple și o comisie mixtă pentru curățarea orașului

Din partea Guvernului, ministrul Culturii, András Demeter, a admis, la dezbateri, că problema este una complexă și că legislația actuală contribuie la blocaj. „Există o diversitate în modul în care sunt interpretate prevederile legale și ajungem uneori să căutăm soluții prin interpretări forțate pentru a atinge un scop”, a declarat acesta.

Ministrul a descris cadrul legislativ ca fiind fragmentat și dificil de aplicat. „Suntem într-o mare amestecătură la care am contribuit cu toții”, a spus acesta, explicând că inclusiv mecanismele de urgență sunt îngreunate de proceduri ulterioare de avizare.

Viceprimarul Stelian Bujduveanu a punctat una dintre cele mai concrete probleme administrative, respectiv intervenția pe proprietăți private. „Ne lovim de probleme de proprietate”, a declarat acesta, arătând că autoritățile nu pot interveni direct fără proceduri complexe, chiar și atunci când este vorba doar de lucrări de curățare.

În plan legislativ, deputatul Raluca Turcan a indicat o posibilă soluție rapidă. „Se poate iniția o ordonanță de urgență pentru a permite intervenții mai rapide”, a spus aceasta, subliniind că actualele reglementări conțin contradicții.

Primarul Sectorului 1, George Tuță, a mutat discuția în zona impactului concret asupra orașului. „Nu este doar o problemă estetică, ci și economică. Oamenii evită zonele degradate”, a declarat acesta.

Tuță a criticat legislația actuală, considerând că aceasta blochează intervenția autorităților. „Legea nu protejează patrimoniul, ci îngreunează intervenția noastră”, a spus primarul, cerând o separare clară între lucrările de construcție și cele de întreținere. „Nu ar trebui să fie nevoie de proceduri complicate pentru a face curățenie”.

Acesta a atras atenția și asupra limitelor administrative. „Oricât am vrea, nu putem să punem un polițist la fiecare clădire”, a declarat Tuță, menționând că fenomenul trebuie tratat unitar la nivelul Capitalei. „Graffiti-ul nu are graniță, nu este doar într-un sector”.

Pentru a depăși aceste blocaje, participanții au propus formarea unei comisii mixte, care să reunească reprezentanți ai Ministerului Culturii, administrației locale, Direcției de Urbanism, Poliției Locale și specialiști în patrimoniu și arhitectură.

Comisia ar urma să stabilească soluții tehnice rapide, să elaboreze ghiduri standardizate de intervenție și să permită aplicarea unor proceduri simplificate, astfel încât curățarea fațadelor să nu mai fie blocată de birocrație.

Notă: Identitatea artistului stradal Banksy rămâne oficial neconfirmată, însă o investigație realizată de Reuters indică faptul că acesta ar fi Robin Gunningham, un bărbat din Bristol, Marea Britanie. Informația circulă de mai mulți ani în spațiul public, fără a fi confirmată de artist, care continuă să își păstreze anonimatul.

Potrivit unui articol publicat de CNN la 22 martie 2026 („Banksy has been unmasked. But just how valuable is anonymity in the art world?”), dezvăluirea identității a fost considerată de mulți drept un „secret deschis”, menționat încă din 2008 în presa britanică. Artistul nu a confirmat și nici nu a infirmat aceste informații.

Banksy este autorul unor lucrări emblematice la nivel global, precum „Girl with Balloon”, „Love is in the Bin” – lucrarea care s-a autodistrus parțial în timpul unei licitații și care s-a vândut ulterior cu peste 18 milioane de lire sterline – , precum și intervenții artistice în zone de conflict, inclusiv Ucraina și Cisiordania.

Anonimatul este o practică frecventă în arta urbană.

Artiști contemporani precum Jerkface sau Hey Reilly susțin că lipsa identității publice oferă libertate creativă și protecție, iar pentru public menține misterul. Potrivit acelorași surse, dezvăluirea identității lui Banksy ar putea influența percepția asupra operei sale, întrucât o parte din impactul acesteia este legată de anonimat.