Noul președinte al Parlamentului Sloveniei propune un referendum pentru ieșirea din NATO și semnalează o posibilă vizită la Moscova

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noul președinte al Parlamentului sloven, Zoran Stevanović, a anunțat că are în plan să organizeze un referendum privind retragerea țării din NATO, transmite presa locală citată de Kyiv Post. Liderul partidului Adevărul a susținut că această inițiativă reprezintă o îndeplinire a promisiunilor făcute cetățenilor în timpul campaniei electorale.

Stevanović argumentează că Slovenia trebuie să își recâștige suveranitatea deplină, considerând că centrul de decizie pentru politicile țării trebuie să revină la Ljubljana, în detrimentul directivelor Bruxelles-ului.

Rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Zoran Stevanović vor căpăta formă legală și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui referendum care ar putea schimba fundamental orientarea strategică a țării. O astfel de mișcare ar putea crea un precedent important în regiunea Balcanilor, într-o perioadă în care unitatea organizațiilor internaționale este testată de crize multiple și de schimbări de paradigmă în politicile marilor puteri.

În viziunea sa, Slovenia ar trebui să urmeze o politică externă mult mai independentă și să evite implicarea în conflicte militare sau diplomatice străine care nu servesc intereselor naționale.

Deși manifestă o atitudine critică față de influența instituțiilor europene asupra deciziilor interne, oficialul sloven a recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu s-ar bucura de susținerea publicului, având în vedere beneficiile economice semnificative pe care apartenența la acest bloc le aduce țării.

Pe lângă chestiunea NATO, agenda lui Stevanović include și alte schimbări de direcție radicale, cum ar fi retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății.

O altă declarație care a atras atenția diplomației internaționale vizează intenția sa de a vizita Moscova în viitorul apropiat. Deși are deja planificate deplasări oficiale la Skopje și Copenhaga, Stevanović a exprimat o dorință clară de a construi punți de legătură și de a coopera cu toate statele, indiferent de barierele politice existente în prezent între Est și Vest. El pledează pentru o abordare pragmatică a relațiilor internaționale, refuzând să accepte izolarea impusă de contextul geopolitic actual.

Aceste evoluții din Slovenia survin într-un moment de incertitudine majoră în cadrul Alianței Nord-Atlantice, alimentată de criticile recente ale președintelui american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a descris NATO ca fiind un tigru de hârtie și a sugerat că apartenența Statelor Unite la alianță ar putea fi reevaluată. Tensiunile dintre SUA și aliații săi au fost accentuate de dezacordurile privind gestionarea conflictului din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz.

Slovenia are o populație de aproximativ 2,1 milioane de locuitori, fiind comparabilă ca suprafață cu județul Timiș sau cu zona metropolitană a Bucureștiului. Deși are un Produs Intern Brut (PIB) nominal mult mai mic decât al României datorită diferenței de mărime, Slovenia are un PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare apropiat de media Uniunii Europene, mult peste cel al majorității statelor din fostul bloc comunist.

Cu toată această situație economică bună, alegerile parlamentare din aprilie 2026 au marcat o schimbare semnificativă de paradigmă politică, pe fondul unei polarizări accentuate a societății și a nemulțumirilor legate de costul vieții și securitatea energetică. Ascensiunea Partidului Adevărului (Resni.ca), condus de Zoran Stevanović, reflectă un val de euroscepticism și așa-zis ”suveranism” care a început să domine discursul public, contestând alinierea tradițională a țării la structurile euro-atlantice. Rezultatul scrutinului a dus la negocieri îndelungate pentru formarea unei coaliții și a oferit un rol semnificativ unor figuri care pledează pentru o politică externă neutră și o distanțare de deciziile luate de UE și NATO.