G4Media.ro

Noi motive de amânare sau blocare a dosarelor. Curtea Constituțională permite inculpaţilor…

Noi motive de amânare sau blocare a dosarelor. Curtea Constituțională permite inculpaţilor să atace probatoriile în instanţă pe tot parcursul procesului

Şi fugarul Elan Schwartzenberg, vizat de un mandat internaţional de arestare emis de celebra judecătoare Camelia Bogdan, a contestat, prin apărătorul său, probele din dosar pe motiv că ar fi fost administrate nelegal în baza protocolului de colaborare SRI-Parchet. El se alătură unui lung şir de inculpaţi care au procedat în acest fel după declanşarea scandalului protocolului, printre care Elena Udrea, Radu Mazăre sau Liviu Dragnea.

(Sursa Foto: Facebook)

Potrivit noilor coduri penale, însă, intrate în vigoare la începutul lui 2014, legalitatea administrării probelor poate fi contestată numai în cadrul camerei preliminare, un proces care are loc înainte de a începe judecata propriu-zisă, pe fond şi care vizează strict aspecte de legalitate şi procedură. Or toţi aceşti inculpaţi au procesele trecute de camera preliminară, ba unii, cum e cazul Elenei Udrea, au primit chiar sentinţe de condamnare. Prin urmare, cum a fost posibil ca ei să poată ataca legalitatea administrării probelor, deşi procesul a trecut de camera preliminară?

CCR a permis acest lucru printr-o decizie din decembrie anul trecut, a explicat avocata Elenina Nicuţ. E vorba de decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017 prin care Curtea a extins perioada în care inculpaţii pot contesta probele pe motive de procedură sau legalitate şi pe parcursul procesului, la fond sau apel – aşa cum era în vechiul cod de procedură penală – nu doar în cadrul camerei preliminare.

“Practic, prin deciziile din ultimii ani, CCR reînvie vechile coduri, considerate ca fiind mai favorabile inculpaţilor”, a explicat avocata Nicuţ. “Doar înainte de noile coduri mai întâlneam situaţii în care după 4 ani de proces pe fond, inculpatul ridica o excepţie sau invoca un viciu de procedură şi instanţa decidea rejudecarea sau restituirea dosarului la parchet. Tocmai aceasta a fost filosofia noilor coduri, să evite astfel de situaţii. Or CCR, prin decizia din 5 decembrie 2017, a reînviat aceste practici”, a mai precizat avocata Nicuţ.

  • “Întrucât nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în normele precitate cade sub incidenţa inadmisibilităţii care produce efecte prin intermediul nulităţii absolute, Curtea constată, totodată, că o verificare a loialităţii/legalităţii administrării probelor, din această perspectivă, este admisă şi în cursul judecăţii, aplicându-se, în acest mod, regula generală potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal“, a decis CCR în decizia din decembrie anul trecut.

“Aşadar, interdicţia categorică a legii în obţinerea probelor prin practici/procedee neloiale/nelegale justifică competenţa judecătorului de fond de a examina şi în cursul judecăţii aceste aspecte. Altfel spus, probele menţinute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii din perspectiva inadmisibilităţii procedurii prin care au fost obţinute şi a aplicării nulităţii absolute asupra actelor procesuale şi procedurale prin care probele au fost administrate, în condiţiile în care, în această ipoteză, se prezumă iuris et de iure că se aduce atingere legalităţii procesului penal, vătămarea neputând fi acoperită. De altfel, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de proceduă penală, doar probele excluse în camera preliminară nu mai pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei”, a arătat CCR în decizia 802 din 5 decembrie 2017.

Mai mult, a explicat, avocata Nicuţ, CCR a pregătit terenul contestării probatoriilor în instanţă pe motiv de protocol şi prin decizia 302 din mai anul trecut potrivit căreia probele administrate de organe de cercetare penală necompetente, aşa cum este considerat SRI-ul, pot fi anulate.

“Nelegalitatea dispunerii, autorizării, consemnării sau administrării actului atrage sancţiunea nulităţii absolute sau relative, potrivit distincţiilor prevăzute la art.281 şi 282 din Codul de procedură penală. Aşa fiind, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute la art.138-146 din Codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală.”

Vezi decizia 302 din mai 2017 a CCR aici.

Background. Înalta Curte a amânat – chiar şi de 5 ori – decizii importante în cazurile Hrebenciuc, Ponta sau Toni Greblă pe fondul suspiciunilor generate în spaţiul public cu privire la legalitatea probatoriilor. Suspiciunile au fost alimentate chiar de ministrul Justiţiei Tudorel Toader sau de către magistraţi precum Daniel Morar sau Dana Gârbovan. Şi procesul lui Liviu Dragnea a fost amânat pentru data de 15 mai din acest motiv. În cazul familiei Cosma din Prahova, completul de 5 judecători al ICCJ, prezidat de vicepreşedintele Iulian Dragomir, a decis rejudecarea, deşi la fond Mircea Cosma a primit 8 ani de închisoare cu executare, iar fiul lui, Vlăduţ, 5 ani de detenţie.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Popor de 2 lei , vechi ..

  2. Ticăloșie sub perucă.
    Scuze pentru unele exprimări. Rog partenerii dv. de conversație să dea cuvântul sau expresia ce le trece prin minte după citirea articolului.
    Prima expresie e bună, deși ușor generalizată. Dar până se scade sub 30% din populație la capitolul mentalitate de Teleorman, e bine aleasa. Trist dar adevărat.

    • Mentalitate de Pitestean cum imi place sa zic la mentalitatea de Teleormanean … sunt ( fost … ) Pitestean ..

    • Ce mi-a trecut prin cap imediat a fost “CCR lucreaza pentru PSD de doi ani de zile”.

      Observati cat de prietenosi sunt PSDistii cu CCR, e clar ca CCR au fost cumparati de PSD. Orice institutie independenta e imediat atacata de PSD, dar pe CCR o considera sfanta.

      Intrebare de baraj: Cum se poate ancheta un judecator CCR pentru favorizarea infractorului?
      Daca nu se poate, avem o problema.

  3. Atata timp cat judecătorii ccr vor fi numiți de partidele politice , nu vor fi independenți. Nu am vazut nici o organizație profesională sau ong sa ceara depolitizarea ccr deși legile justiției au fost modificate recent

  4. Cat au falsificat SECURISTII la dosare si acum sa nu se tiña cotnt???Bravo Moșule!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.