Neconcordanţe în declaraţiile de avere ale chestorului Cătălin Ioniţă, șeful Direcției Anticorupție din Ministerul de Interne

Declaraţiile de avere ale şefului Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI, chestorul Cătălin Ioniţă, conţin mai multe neconcordanţe, printre care un credit lichidat mult mai devreme decât data scadentă, fără a exista venituri suplimentare, sume neclare, chirii încasate în condiţiile în care chestorul avea în proprietate o singură locuinţă, conturi bancare menţionate mai târziu faţă de data deschiderii lor, transmite News.ro.

În declaraţia de avere din 16 mai 2008, chestorul Cătălin Ioniţă are trecută o casă de locuit, în suprafaţă de 173,32 metri pătraţi, obţinută în 2005 în urma unui contract de vânzare – cumpărare, două autoturisme Lada şi Matiz, fabricate în 1978 şi în 2003. De asemenea, avea un credit de 80.000 de euro la BCR, scadent în 2025.

Cu peste un an mai târziu, în octombrie 2009, declaraţia lui Ioniţă consemnează aceleaşi bunuri, diferenţa fiind că suprafaţa locuinţei este mai mare, respectiv 238 de metri păttraţi, deşi valoarea de impozitare este aceeaşi, iar creditul la BCR nu mai figurează. Apare în schimb un venit rezultat din închiriere case către SC Wolters Kluwer SRL, suma înscrisă fiind 252.898 lei.

În 2010, suma încasată din chirie, de la aceeaşi firmă, este de peste 670.000 de lei şi apar şi două depozite bancare care, deşi au fost constituite în 2008 şi 2009, nu au figurat în precedentele declaraţii, iar sumele sunt greu de determinat, fiind scrise greştit din punct de vedere al ordinului de mărime. Suprafaţa locuinţei nu mai este similară celei din precedentele declaraţii de avere.

Declaraţia de avere din 2011 consemnează casa de 238 de metri pătraţi, de data aceasta şi cu precizarea că Ioniţă deţine o cotă de 1/2 din proprietate. Elementul de noutate este un apartament de 55 de metri pătraţi primit ca donaţie de la părinţi în acelaşi an. Aparent, dat fiind că sumele iniţiale nu sunt clare, şi depozitele bancare au scăzut. Veniturile din chirii se menţin, însă sunt puţin mai mici, firma fiind aceeaşi.

În iunie 2012, acelaşi apartament este prezentat ca fiind obţinut prin cumpărare, Cătălin Ioniţă deţinând jumătate. De asemenea, casa apare ca fiind cumpărată în 2006, deşi în precedentele declaraţii de avere anul este 2005.

Declaraţia de avere din apriie 2013 include în plus o casă de 230 de metri pătraţi, cumpărată în 2012, deţinută în co-proprietate cu soţia, şi un autotusim Skoda – Octavia. Apartamentul redevine donaţie, deţinut împreună cu soţia.

Declaraţia de avere din 2014 include încă un apartament de 55 de metri pătraţi, moştenire, dobândit în 2013 şi deţinut împreună cu soţia. Suma încasată din chirii este neclară, punctul care separă ordinele de mărime fiind pus aleatoriiu, ca de altfel şi în cazul sumelor din cele două depozite bancare.

În declaaraţia din aprilie 2015, figurează suplimentar două terenuri, în Bucureşti şi în Ilfov, ambele cumpărate în 2015, prin vânzare – cumpărare, Cătălin Ioniţă deţinând 25%, soţia sa 25% şi mama sa 50%. Terenul din Ilfov, de peste 18.000 de metri pătraţi, este teren agricol, iar cel din Bucureşti esteterenul pentru care Ioniţă a cerut autorizaţie de construire a unei clădiri cu patru etaje şi cu etaj tehnic. Conturile bancare conţin în total peste 550.000 de lei, iar chiria încasată este de 178.875 de lei.

Declaraţia de avere din septembrie 2016 nu mai conţine apartamentul primit drept donaţie, acesta fiind donat tatălui său, Ioniţă Iordan. De asemenea, sunt trecute veniturile din închirierea unei case în sectorul 2, însă numele chiriaşului nu mai este menţionat. În declaraţie apar de această dată şi alocaţiile copiilor.

În 2017, declaraţia de avere conţine un singur depozit bancar, în valoare de 404.235 de lei, se menţin veniturile din chirii, în valoare de 201.960 lei, iar, pe lângă salariu, suma de 24.600 de lei provenită din statutul de membru în comitetul de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

În declaraţia de avere datată 18 iulie 2018, cota parte din terenul deţinut în Bucureşti nu mai figurează, fiind însă menţionată o donaţie de teren către mama sa.

Cătălin Ioniţă a plagiat 9,22% din cele 7840 de rânduri ale lucrării sale de doctorat, „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice”, a decis Comisia de Etică şi Deontologie Universitară a Acadmiei de Poliţie, care l-a sancţionat cu avertisment scris, obligându-l să refacă integral capitolul Vll al lucrării, în care a plagiat. News.ro a relatat la începutul lunii decembrie 2018 că Ioniţă a plagiat în acest capitol. Press One a scris că Ioniţă a plagiat întreaga sa teză de doctorat, de la prima până la ultima pagină. În ianuarie, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost sesizat în legătură cu lucrarea de doctorat a chestorului Cătălin Ioniţă.

„Sunt hotărât să apelez la toate mijloacele legale pentru a arăta că acest adevăr e cel care trebuie să primeze. De ce s-au făcut astfel de afirmaţii până să se pronunţe o comisie abilitată?”, declara Ioniţă înainte ca decizia să fie făcută publică.

„Verdictul de plagiat e dat în instanţă. Nu e moral să facem aceste afirmaţii înainte de a fi demonstrat. Eu sunt genul de om care, dacă greşeşte, îşi asumă”, a mai spus el. „Bunul Dumnezeu a dat ca în Săptămâna Patimilor să vină un răspuns la un demers pe care l-am făcut de atâta timp”.

Ioniţă a obţinut în instanţă plata retroactivă a sporului pentru titlul de doctor, deşi la acel moment era acuzat că a plagiat teza de doctorat cap-coadă.

Conform Digi 24, Ioniţă S-a judecat doi ani cu Inspectoratul General de Poliţie. În septembrie 2018 a câştigat definitiv la Curtea de Apel Bucureşti.  Instanţa a decis ca acestuia să îi fie plătiţi retroactiv banii pe perioada 2014 – 2016, fiind vorba despre o sumă considerabilă.

Foto: Chestorul Cătălin Ioniță. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea