Muzeul dedicat dictatorului albanez Enver Hogea va fi transformat în centru de informatică pentru tineri: Ce este “reutilizarea adaptivă” și care sunt implicațiile acesteia pentru clădirile controversate

Un muzeu construit în Albania în anii 1980 pentru a-l onora pe dictatorul comunist Enver Hogea este în procesul de a fi transformat într-un centru de instruire în domeniul informaticii pentru tineri, eliminând astfel un ultim vestigiu al trecutului izolat și represiv al țării, transmite Reuters.

Clădirea a expus cândva bunuri personale și fotografii uriașe ale lui Hogea, care a izolat Albania de lumea exterioară și a pus țara sub o guvernare dură de tip stalinist timp de 40 de ani, o perioadă în care cea mai mare parte a cetățenilor albanilor au trăit în sărăcie.

Acum, fostul muzeu, reproiectat de arhitectul olandez Winy Maas, se pregătește să găzduiască sute de tineri albanezi dornici să urmeze cursuri de formare în domeniul informaticii și al programării de calculatoare – o parte a eforturilor guvernului de a stabili legături mai strânse cu Uniunea Europeană.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Arhitecții inițiali, printre care se număra și fiica lui Hogea, Pranvera, au proiectat clădirea sub forma unei piramide care îl glorifica pe liderul comunist ca pe un faraon egiptean.

Muzeul a fost finalizat în 1988, la trei ani după moartea lui Hogea și cu doi ani înainte ca regimul comunist să se prăbușească.

Leon Cika, unul dintre curatorii inițiali ai muzeului, a declarat pentru Reuters că în momentul în care a fost finalizat, în timp ce regimurile dominate de sovietici din Europa de Est începeau să se prăbușească, a simțit că acesta se va dovedi a fi „ultima sforțare pentru un monument al comunismului” în Albania.

Într-adevăr, după prăbușirea comunismului în țară, flancurile piramidale ale clădirii – păstrate în timpul renovării – au fost folosite de copii pe post de tobogane în lipsa locurilor de joacă.

Exteriorul renovat, circular, este format din scări pe care vizitatorii locali și străini urcă pentru a obține o vedere panoramică a capitalei Tirana, care a evoluat într-un oraș modern și plin de viață.

Timp de ani de zile, opiniile au fost împărțite în Albania cu privire la modul în care să adapteze clădirea în concordanță cu democrația în curs de dezvoltare. Unii dintre albanezi au cerut distrugerea clădirii pentru a șterge o urmă a moștenirii dictatoriale a lui Hogea, dar alte voci au susținut menținerea clădirii pe post de simbol arhitectural.

Alegerea finală a fost, în acest caz, reutilizarea adaptivă – refolosirea unei clădiri pentru un scop diferit față de cel original, o metodă sustenabilă și puțin costisitoare de modernizare infrastructurală care a început să prindă avânt în ultimii ani. 

În 2022, de exemplu, revista Forbes a publicat un articol despre avantajele reabilitării clădirilor vechi, uneori chiar monumente istorice, pentru a fi transformate în școli – potrivit experților consultați de Forbes, nu numai că această metodă reduce din costurile și poluarea aferente ridicării unui nou imobil, poate aduce și beneficii sociale semnificative. O clădire istorică astfel salvată poate deveni din nou o mândrie a comunității în care se află. 

În 2017, Universitatea de Cercetare din Washington a creat Centrul pentru Conservare și Reutilizare Adaptivă cu scopul de a cerceta și a pleda, printre altele, pentru crearea de “orașe, localități și peisaje mai vibrante” prin reabilitarea și refolosirea clădirilor istorice din America. 

Conversația nu este la fel de simplă atunci când vine vorba de clădiri cu istorii controversate, totuși. Spre exemplu, după cum arată Deutsche Welle, în Germania și Austria există de ani de zile dezbateri aprinse despre ce ar trebui făcut cu imobile asociate regimului nazist.

În 2016, autoritățile și societatea civilă din Austria au ajuns într-un impas în privința casei din orașul austriac Bramau Am Inn în care s-a născut dictatorul nazist Adolf Hitler, atunci când clădirea a intrat în proprietatea statului pentru a opri orice posibilitate ca aceasta să devină un “sanctuar” al extremismului, scrie The Guardian. Acest moment a dat startul unei bătălii legale și dezbateri pe tema modului în care ar trebui folosită clădirea, iar opiniile variau de la distrugerea completă a imobilului la o reconstrucție care să-l facă de nerecunoscut.

În final, statul austriac a alocat 20 de milioane de euro în 2023 pentru a transforma radical clădirea, care urmează să devină stație de poliție și centru de pregătire în domeniul drepturilor omului.

Decizia de a demola clădirea a fost abandonată de guvern din teama de a nu transmite mesajul că Austria își neagă trecutul nazist, punctează The Guardian, însă soluția găsită a generat propriile sale controverse. 

Un sondaj a arătat că 53% din austriece ar fi preferat mai degrabă transformarea clădirii într-o instituție dedicată abordării subiectelor legate de nazism, antifascism, toleranță și pace, 20% erau încă în favoarea demolării și doar 6% susțineau ideea ca autoritățile să folosească imobilul.

În orice caz, hotărârea guvernamentală nu a fost schimbată, iar lucrările de reabilitare a clădirii vor începe în octombrie. Stația de poliție ar trebui să devină operațională în 2026.

În ciuda controverselor, ideea reutilizării adaptive a clădirilor istorice pare să fi înregistrat o creștere în popularitate în ultimii ani. Mai multe cazuri concrete, precum cel al Casei Jelinek, din Italia, sunt folosite ca exemple de reutilizare adaptivă de succes, iar potențialul acestei metode de ajuta la salvarea clădirilor istorice este explorat în numeroase articole științifice realizate de instituții precum Institutul Tehnologic din Massachusetts. 

Unele instituții de studii superioare, precum Școala de Arhitectură din Manchester, Marea Britanie, oferă deja cursuri pe tema reutilizării adaptive.

Inclusiv UNESCO, Organizația Educațională, Culturală și Științifică a Națiunilor Unite, recunoaște potențialul reutilizării adaptive de a îmbina dezvoltarea urbană și conversarea istorică, subiect discutat în timpul uneia din conferințele organizației în 2021.

Opiniile rămân împărțite în privința reutilizării clădirilor cu trecut controversat, dar toate semnele indică spre o continuare a acestui trend în viitor.