Motivarea Curții Constituționale în privința Ordonanței de instituire a Stării de Alertă, publicată în timp record

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat în timp record motivarea în cazul Ordonanței de Urgență a Guvernului, ce urmează să instituie Starea de Alertă.

Așadar, CCR a stabilit să aplice o interpretare a dispoziţiilor articolului 4 din Ordonanţa care reglementează starea de alertă, în sensul că „acestea sunt constituţionale numai dacă acţiunile şi măsurile dispuse nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi”.

CCR notează în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra articolului 4 din OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă că, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că atunci când textul de lege supus controlului, prin redactarea sa contradictorie, dă posibilitatea unor interpretări diferite şi doar una dintre aceste interpretări este conformă Constituţiei, în vederea asigurării supremaţiei Legii fundamentale, se impune intervenţia instanţei constituţionale în sensul înlăturării oricărei posibile interpretări a legii care este de natură să nesocotească dispoziţiile constituţionale.

„Prin urmare, Curtea Constituţională va da dispoziţiilor criticate acea interpretare care asigură conformitatea lor cu normele constituţionale, respectiv cu norma adoptată în urma revizuirii Constituţiei din anul 2003, prin care se stabileşte interdicţia legiuitorului delegat de a afecta prin ordonanţe de urgenţă drepturi şi libertăţi fundamentale, şi va constata că dispoziţiile art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 21/2004 sunt constituţionale numai în măsura în care acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale”, se precizează în document, conform Agerpres.

De asemenea, judecătorii CCR arată că legiuitorul delegat nu poate delega la rândul său unei autorităţi/entităţi administrative ceea ce el însuşi nu deţine în competenţă.

„Cu privire la critica ce vizează posibilitatea dispunerii de măsuri restrictive în privinţa unor drepturi fundamentale prin acte administrative, Curtea reţine că acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă, în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004, nu pot viza drepturi sau libertăţi fundamentale. De asemenea, Curtea constată că legiuitorul delegat nu poate delega la rândul său unei autorităţi/entităţi administrative ceea ce el însuşi nu deţine în competenţă. Aşa cum Curtea a statuat în mod constant, din coroborarea normelor constituţionale cuprinse în art.53 alin.(1) şi în art.115 alin.(6) rezultă că afectarea/restrângerea drepturilor sau libertăţilor fundamentale nu se poate realiza decât prin lege, ca act formal al Parlamentului”, notează Curtea.

Pentru aceleaşi argumente, Curtea reţine că, atâta vreme cât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 21/2004 nu constituie temeiul dispunerii unor acţiuni sau măsuri care să vizeze drepturi sau libertăţi fundamentale, nu se poate reţine că actul normativ criticat ignoră condiţia privind proporţionalitatea măsurii restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale prin lipsa unui termen-limită pentru declararea stării de alertă.

Sursa Foto: G4Media (CCR)