MOTIVARE De ce a fost eliberat din pușcărie Nelu Iordache: Curtea de Apel București nu a ținut cont de deciziile CJUE privind prescripția, ci de deciziile ÎCCJ / Unul dintre judecători, susținător al conducerii CAB

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Completul de 2 judecători de la Curtea de Apel București – care i-a redus jumătate din pedeapsă omului de afaceri Nelu Iordache de la 11 ani și 9 luni la 5 ani și 10 luni și l-a eliberat din penitenciar – nu a ținut cont de deciziile Curții de Justiție a UE privind prescripția, ci de deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, se arată în motivarea consultată de G4Media.

Completul a fost alcătuit din judecătorii Dumitru Cristian și Cosmin Virgil Cornoiu, unul dintre susținătorii conducerii Curții de Apel București la conferința de presă din 11 decembrie 2025 după publicarea documentarului Recorder (vezi foto).

Sursa foto: G4Media

”Prin decizia nr. 67/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 5 din Codul penal”, se arată în motivare.

Ce înseamnă acest lucru? Explicație

mai 2022: Curtea Constotițională (CCR) a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022. Pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că în această perioadă faptele penale se prescriu mai repede.

Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere penală prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

În condițiile în care CCR a decis că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat instrumentul prescripției speciale, pe cale de consecință, faptele penale se prescriu mai repede în această perioadă.

25 octombrie 2022: ÎCCJ a emis decizia 67/2022 prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014.

Cu alte cuvinte, ÎCCJ a extins perioada în care nu există prescripţie specială și faptele se prescriu mai repede de la 25 iunie 2018 – 30 mai 2022 la 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

24 iulie 2023: Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că instanţele naţionale trebuie să aplice deciziile CCR, însă nu şi hotărârea interpretativă a ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. Este vorba de așa-numita cauză LIN I a CJUE.

Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se aplică retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile.

CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.

9 ianuarie 2024: CJUE și-a întărit decizia și în ce privește dosarele de corupție.

Cu atâtea hotărâri judecătorești care se bat cap în cap, instanțele românești aplicau haotic deciziile CJUE. Cele mai multe nu le aplicau și se conformau ÎCCJ care spune că faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

30 ianuarie 2024: Totuși, un complet de la ÎCCJ a aplicat pentru prima dată deciziile CJUE. S-a întâmplat în dosarul de corupție al lui Dragoș Dobrescu.

17 iunie 2024: Un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept format din 9 judecători ÎCCJ a subliniat faptul că instanțele trebuie să aplice decizia ÎCCJ din octombrie 2022, nu deciziile CJUE.

Ce urmează

martie 2025: un complet al ÎCCJ, la cererea Parchetului Curții de Apel Oradea, a întrebat din nou CJUE ce trebuie să facă:

Respectă decizia LIN I a CJUE sau decizia 67/2022 a ÎCCJ? Adică, aplică retroactov deciziile CCR ca fiind lege penală mai favorabilă sau nu?

Sesizarea PCA Oradea se referă la fraude financiare și evaziune fiscală. Noua cauză se numește LIN II.

octombrie 2025: un complet al ÎCCJ a vrut să sesizeze CJUE cu o întrebare similară și în dosare de corupție.

Consecința: judecătoarele au fost schimbate din complet de alte 2 judecătoare apropiate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea.

decembrie 2025: Avocatul general al CJUE a prezentat 2 soluții.

februarie-martie 2026: CJUE trebuie să se pronunțe în cauza LIN II și să tranșeze deciziile care se bat cap în cap:

Instanțele din România trebuie să respecte decizia LIN I a CJUE sau decizia 67/2022 a ÎCCJ?

Trebuie să aplice retroactiv deciziile CCR ca fiind lege penală mai favorabilă sau nu?

Contorsiunea logică a judecătorilor care l-au eliberat pe Nelu Iordache. Contestația în anulare poate reanaliza prescripţia răspunderii penale?

Completul care l-a eliberat pe Nelu Iordache din pușcărie a analizat dispozițiile legale și a ajuns la concluzia că decizia definitivă de condamnare a lui Nelu Iordache este autoritate de lucru judecat și nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale în calea extraordinară de atac a contestației în anulare.

”Prin decizia nr. 10 din 29 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 426 lit. b din Codul de procedură penală, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa cauzei de încetare a procesului penal.

Prin decizia nr. 67/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 5 din Codul penal.

De asemenea a mai stabilit că instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

În considerentele deciziei nr. 67/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învederat că poate fi introdusă contestaţie în anulare doar pentru încălcări ale legii de procedură, iar când aceasta este întemeiată pe prevederile art. 426 lit. b din Codul de procedură penală, doar atunci când instanţa a pronunţat o soluţie de condamnare, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, cu excepţia celei referitoare la existenţa autorităţii de lucru judecat, în acest caz fiind incidente dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. i din Codul de procedură penală.

A interpreta altfel acest caz de contestaţie în anulare ar însemna transformarea contestaţiei în anulare, ca şi cale extraordinară de atac, într-un apel deghizat, permiţându-se, contrar legii, pronunţarea unei soluţii diametral opuse, exclusiv pe baza unei interpretări diferite date aceloraşi elemente avute în vedere de instanţa de apel, de către judecători din cadrul aceleiaşi instanţe.

O nouă analiză a fondului cauzei poate fi dispusă, exclusiv, în ipoteza în care în cadrul contestaţiei în anulare apar elemente noi circumscrise unei erori de procedură a instanţei de apel, pornindu-se, în mod obligatoriu, de la principiul prezumţiei legalităţii hotărârilor judecătoreşti. Ca atare, orice aspect care a fost pus în discuţia părţilor de către instanţa de apel şi cu privire la care s-a pronunţat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată ca şi caz de contestaţie în anulare”, se arată în motivarea judecătorilro Cornoiu și Dumitru.

Ce spune legea

Potrivit articolului 426 alineatul b din Codul de procedură penală, ”împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:  (…)

b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;”

Or, la data la care a fost condamnat Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de pușcărie, adică, 8 septembrie 2021, nu apăruse decizia CCR din mai 2022 privind presctipția. 

Cu toate acestea, cei doi magistrați au mai săpat printre decizii ÎCCJ și CCR și au ajuns la concluzia că se poate reanaliza prescripţia răspunderii penale în cadrul căii extraordinare a contestației în anulare.

”Fiind sesizată cu întrebarea dacă «Constituie omisiunea instanţei de a avea în vedere inexistenţa unei cauze de întrerupere a termenului de prescripţie a răspunderii penale, în perioada 26 iunie 2018 – 30 mai 2022, o eroare de procedură, în sensul art. 426 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, în ipoteza cauzelor definitiv judecate în perioada anterior menţionată?», chiar dacă a respins ca inadmisibilă sesizarea, în considerentele deciziei nr. 82/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept a învederat că se poate constata că întrebării i s-a dat un răspuns implicit prin problema dezlegată la punctul 2 din Decizia nr. 67/2022, prin interpretarea per a contrario a acesteia, respectiv instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, poate analiza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel nu a dezbătut şi nu a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

Înalta Curte a apreciat că această interpretare este susţinută şi de considerentele Deciziei nr. 453 din 24 iunie 2020 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1190 din 7 decembrie 2020), prin care dispoziţiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, interpretate prin Decizia nr. 10 din 29 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, au fost supuse controlului de constituţionalitate şi s-a constatat că sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În considerentele acestei decizii (paragrafele 29 şi 30) s-a reţinut că orice greşită apreciere a instanţei cu privire la incidenţa cauzelor de încetare a procesului penal constituie o greşeală de drept, ce implică reevaluarea fondului hotărârii judecătoreşti astfel pronunţate, însă „omisiunea instanţei de a se pronunţa cu privire la incidenţa unei cauze de încetare a procesului penal reprezintă o eroare de procedură, în acest caz instanţa neanalizând aspectele ce ar putea determina o soluţie de încetare a procesului penal”.

Concluzionând, Curtea Constituţională a reţinut (paragraful 34) că «omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra unei cauze de încetare a procesului penal poate face obiectul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, prevăzută la art. 426 lit. b din Codul de procedură penală, pe când soluţia greşitei nedispuneri a încetării procesului penal, în situaţia în care instanţa, în mod eronat, a constatat lipsa incidenţei unei cauze de încetare a procesului penal, nu face obiectul de reglementare al textului criticat»”, au arătat judecătorii Cornoiu și Dumitru în motivare.

Pe cale de consecință, instanța a constatat că dosarul autostrăzii Arad-Nădlac al lui Nelu Iordache ar fi prescris

”Referitor la infracţiunea de delapidare (…), aceasta este pedepsită cu închisoarea cuprinsă între 2 şi 7 ani.

Potrivit art. (…), termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ale căror limită de pedeapsă este cuprinsă între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 1 noiembrie 2012 şi s-a împlinit la data de 31.10.2020, adică anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată.

Referitor la infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, prin deturnare de fonduri comunitare, cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, aceasta este pedepsită cu închisoarea cuprinsă între 1 an şi 6 luni şi 7 ani şi 6 luni.

Potrivit (…), termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ale căror limită de pedeapsă este cuprinsă între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 29.08.2011 şi s-a împlinit la data de 28.11.2019, adică anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată.

Examinând considerentele deciziei penale nr. nr. 936/A din 08.09.2021 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 16876/3/2013, Curtea constată că instanţa de apel nu a analizat incidenţa prescripţiei răspunderii penale pentru cele două infracţiuni descrise mai sus, astfel că ne aflăm în prezenţa unei omisiuni a instanţei de a se pronunţa cu privire la incidenţa unei cauze de încetare a procesului penal, omisiune ce reprezintă o eroare de procedură, în acest caz instanţa neanalizând aspectele ce ar fi putut determina o soluţie de încetare a procesului penal”, au arătat cei doi judecători.

Cine sunt cei doi magistrați

Judecătorul Cosmin Virgil Cornoiu apare în spatele șefelor CAB, judecătoarele Liana Arsenie, Ionela Tudor și Sabina Adomniței, la celebra conferință de presă din data de 11 decembrie 2026 după publicarea documentarului Recorder.

El a fost judecător la Judecătoria Buftea și delegat de Secția pentru judecători a CSM drept vicepreședinte la Tribunalul Ilfov, la propunerea șefului Tribunalului Ilfov. Potrivit portalului CSM, la data de 9 ianuarie 2025 a fost numit de Secția de judecători în poziția de președinte al Tribunalului Ilfov cu un mandat de 3 ani până în 9 ianuarie 2028. În cursul anului 2025, a fost delegat la Curtea de Apel București.

Judecătorul Dumitru Cristian provine de la Judecătoria Sectorului 3 și Tribunalul București. În ianuarie 2024, a ajuns la CAB.