Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată de ministrul Educației și apoi “filtrată” tot de Anisie, prin invocarea GDPR-ului, ar putea scoate la iveală problemele de etică (plagiat) şi de relevanţă pentru cercetările făcute de doctoranzi, girate de şcolile doctorale ale universităţilor/ Academiei Române. Aceste probleme ar pune în discuţie finanţarea acordată acestor doctori şi implicit şcolilor doctorale. În anul 2018, erau 18.797 de studenţi la doctorat, dintre care 11.620 de doctorate erau finanţate integral de la buget. Pe de altă parte, fiecare angajat care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună, sau, dacă lucrează în învăţământ, primeşte un punctaj suplimentar dacă aplică pentru gradaţia de merit ori pentru anumite concursuri.

• Plus: Vezi precedentul stabilit de Dănuţ Caraşol, condamnat în primă instanță pentru falsificarea diplomei de studii. Compania Transelectrica cere în instanță recuperarea banilor plătiţi ca salariu pentru directorul care nu avea studii superioare şi nu putea deţine această funcţie, potrivit legislaţiei. Nu este vorba despre un titlu doctoral, dar o acţiune similară poate fi depusă şi într-un caz de doctorat plagiat, potrivit juriştilor consultaţi de Edupedu.ro.

Numărul studenţilor la doctorat a scăzut în perioada 2008-2018 de la 32.542 la 18.797, cu o uşoară creştere a acestuia după ce în anul 2015 numărul doctoranzilor atinsese un minim de 16.602 persoane, potrivit documentelor analizate de Edupedu.ro. Pentru perioada luată în calcul, scăderea este de peste 42%.

După forma de finanţare, scăderea cea mai mare a fost pentru locurile bugetate de stat, de la 21.018 în 2008, până la 11.620 în 2018. Numărul celor care fac doctoratul cu taxă a scăzut de la 11.524, la 7.177.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Fondurile alocate universităţilor de stat pentru doctorate, în 2018, au fost de peste 243 milioane lei, potrivit CNFIS. Asta reprezintă 7,29% din totalul alocărilor bugetare pentru finanţarea universităţilor.

Structura finanţării pentru fiecare universitate poate fi văzută în tabelul de mai jos. Cele mai multe fonduri au fost primite de Universitatea Politehnică, urmată de Universitatea Bucureşti şi Universitatea Babeş Bolyai din Cluj.

Finanţarea medie de la bugetul de stat pentru un doctorand în anul 2018, potrivit datelor de mai sus, a fost de 12.970 de lei.

Beneficiile salariale pe care un doctor le primeşte apoi sunt diferite în funcţie de domeniul în care lucrează şi de mediul locului de muncă, bugetar sau privat. Pentru exemplificare, în organigrama de venituri de la ministerul Educaţiei, în luna septembrie 2019 angajaţii cu doctorat primeau 950 de lei pe lună indemnizaţie pentru că deţin acest titlu. Acest drept este pentru toţi angajaţii bugetari, prevăzut în Legea 153 din 2017 la art 14, alin 1. În plus, potrivit aceleiaşi legi, doctorii au şi alte beneficii.

Precedentul Caraşol-Transelectrica. Angajatorul poate cere, în instanță, banii înapoi pentru salariul acordat conform unor studii care nu există

Instituţiile sau companiile care au dat salarii şi indemnizaţii pentru doctori care rămân fără acest titlu se pot îndrepta în instanţă, împotriva angajaţilor/foştilor angajaţi, pentru recuperarea prejudiciului, potrivit legii. Adică a sumelor plătite angajaţilor pentru titlul deţinut şi/sau pentru beneficiile privind încadrarea pe o anumită funcţie/grad/portofoliu.

Un caz recent de acest fel este cel în care compania Transelectrica s-a constituit parte civilă în dosarul în care fostul director Dănuţ Caraşol este acuzat de fals, după ce a depus la dosarul de angajare o diplomă de licenţă falsificată, potrivit deciziei în primă instanţă dată de Judecătoria Sectorului 1 București.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro