Ministrul adjunct al Educației din Ucraina: Legea educației presupune o clarificare. Nu există restricții de utilizare a limbii materne în viața de zi cu zi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Există 69 de școli cu predare în limba română pe teritoriul Ucrainei și 16.000 de elevi învață în ele, a declarat, marți, ministrul adjunct al Educației de la Kiev, Vadym Karandyi, într-o discuție cu un grup de jurnaliști români.

Având în vedere disputa creată în jurul viitorului predării în limbile minorităților etnice din Ucraina, care au reverberat inclusiv la nivel diplomatic, oficialul insistă că țara sa nu are de gând să restrângă drepturile, ci să faciliteze integrarea în societate și pe piața muncii a tinerilor, prin însușirea temeinică a limbii de stat.

Este o lege care „presupune o clarificare a celor trei niveluri de educație, școală primară, gimnaziu și liceu”, a mai subliniat ministrul adjunct Karandiy, însă tot el admite că autoritățile de la Kiev au întocmit o foaie de parcurs pentru a lămuri și parteneri precum România, și comunitățile etnice, dar și organismele internaționale cu privire la punerea în practică a prevederilor.

Principalele declarații ale lui Vadym Karandii, ministru adjunct al Educației din Ucraina:

• Problema limbii minorităților naționale este privită prin prisma a două reforme majore: descentralizarea, care în esență vizează aducerea mai multor resurse la nivelul comunităților locale, și reforma educației, care are la bază conceptul de „noua școală ucraineană”.
• Vrem ca predarea să fie mai axată pe competențe, ca absolvenții să dobândească acele cunoștințe care să îi ajute în viața de zi cu zi. Toate acestea sunt prinse în noua lege a educației.
• Această lege presupune o clarificare a celor trei niveluri de educație: școală primară, gimnaziu și liceu.
• Legea mai prevede creșterea autonomiei instituțiilor de învățământ și îmbunătățirea calității profesionale a dascălilor.
• Alt aspect foarte important al noii legi este legat de incluziunea sistemului de educație. Cel mai cunoscut este art. 7, care privește predarea in limba ucraineană.
• Legea nu limitează sub nicio formă drepturile minorităților naționale de a învăța în limba maternă.
• Există 69 de școli în care se predă în limba română și un total de 16.000 de elevi care învață în limba română.
• A fost o discuție foarte aprinsă în societate, în diferite comunități, așa că legea a fost trimisă spre analiză Comisiei de la Veneția.
• (După ce legea a venit de la Comisia de la Veneția) Ministerul Educației a creat o foaie de parcurs în care prezintă cum vor fi puse în practică obiectivele prevăzute de lege.
• Pe scurt, această foaie de parcurs prevede ca studiul în limba ucraineană să meargă împreună cu cel în limba maternă, pentru o mai bună integrare în societate a tinerilor.
• S-au făcut multe progrese si eforturi comune pentru pentru a asigura predarea în limba română.
• Limba ucraineană este obligatorie pentru orice absolvent.
• Universitățile sunt pregătite să accepte acești absolvenți de cursuri cu predare în limba maternă și să le asigure instruire suplimentară în limba ucraineană. Sperăm ca în acest fel minoritățile să capete competențe suficiente, iar tinerii să se poată întoarce în comunitățile lor.
• În Ucraina există școli în care se învață în limba „moldovenească”. Sunt trei la număr, în regiunea Odessa.
• Avem unele legături cu Moldova așa că oficial aceștia învață în moldovenească.
• Nu vorbim de predare integrală în ucraineană, ci de a avea elevi bilingvi.
• În consultările cu comunitățile etnice, cei mai activi sunt românii și maghiarii. Polonia este și ea destul de activă, deși are puține instituții școlare pe teritoriul Ucrainei. Așadar da, avem aceste consultări.
• Nu există restricții de utilizare a limbii materne în viața de zi cu zi.

Context

Relația bilaterală dintre România și Ucraina cunoaște o tendință ascendentă accentuată, după cum recunosc oficiali și diplomați din ambele țări. Un catalizator în acest sens a fost și situația creată de Rusia în regiune, al cărei apogeu s-a consumat prin anexarea Crimeei și ocuparea unei părți din regiunea Donbas de miliții separatiste sprijinite puternic de Moscova.

Chiar și așa, demersurile Parlamentului și Guvenrului de la Kiev, de a consolida poziția limbii de stat, au atras critici vehemente din partea comunităților etnice, teama principală fiind că predarea în școli a unor limbi precum româna sau maghiara va fi semnificativ afectată odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi.

În relația bilaterală România-Ucraina, cel mai notabil exemplu al escaladării tensiunilor este anularea de către președintele Klaus Iohannis a vizitei în Ucraina, programată să aibă loc în octombrie 2017.

„Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce și, practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă”, spunea Klaus Iohannis la vremea respectivă.

Sursa: Facebook