Ministerul Justiției a publicat rapoartele GRECO: Secția Specială, o anomalie a cadrului instituțional, trebuie desființată/ Autoritățile nu au luat măsuri pentru a preveni presiunile asupra magistraților/ România a implementat doar 4 din 13 recomandări

Ministerul Justiției a publicat marți dimineață rapoartele Grupului Statelor Împotriva Corupției (GRECO) referitoare la România, cele mai dure critici fiind aduse Secției speciale pentru anchetarea magistraților, așa cum a dezvăluit în exclusivitate G4Media.ro. Specialiștii GRECO atrag atenția că și Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, în ultimul raport MCV, au blamat noua structură de parchet.

GRECO arată că decizia autorităților române de a întări poziția Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este în profundă contradicție cu recomandarea din precedentul raport, de a desființa aceasta structură.

Principalele observații referitoare la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție notate într-unul dintre rapoarte, cel de follow-up la raportul ad-hoc.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

• GRECO reamintește că a evaluat unul dintre cele mai controversate amendamente, crearea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; aceasta a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competenta și ar putea fi folosită greşit și ar putea deveni subiectul unei ingerințe nejustificate în procesele penale.
• Îngrijorările exprimate în raportul Ad hoc cu privire la efectele negative ale înființării structuri și adevăratele motive ale întăririi acesteia, în contextul creșterii presiunii asupra DNA și a demiterii procurorului șef, rămân cu atât mai actuale. Modificările legislative care permit retragerea apelurilor plasează Secția în afara sistemului ierarhic al Ministerului Public.
• GRECO atenționează autoritățile asupra faptului că detașarea ofițerilor judiciari (de către Ministerul de Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va duce, inevitabil, la situația în care polițiștii să îi ancheteze pe procurori și judecători, deoarece activitățile Secției vizează aceste două grupuri profesionale, în ce privește anumite tipuri de infracțiuni. O asemenea evoluție poate reprezenta un risc suplimentar la adresa independenței justiției.
• GRECO este profund îngrijorat de consecințele pe care aceste aspecte le au asupra independenței sistemului judiciar, dar și asupra luptei împotriva corupției și insistă ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să fie desființată. 

GRECO apreciază decizia Executivului de a amâna pensionarea anticipată a magistraților pentru anul 2020. Consiliul Superior al Magistraturii este însă mustrat pentru că nu a aplicat recomandarea de a trasa criterii clare pentru promovarea judecătorilor și procurorilor. Expertii GRECO își exprimă îngrijorări și față de procedura legată de răspunderea materială pentru erori judiciare.

“Autoritățile nu au luat măsuri pentru a preveni presiunile asupra magistraților. GRECO este îngrijorat că CSM a fost exclus din procedura de recuperare a prejudiciului, în paralel cu rolul central oferit Ministerului Finanțelor în constatarea existenței și a cauzelor unei erori judiciare, ceea ce pune în pericol independența justiției.” se arata în  raportul Ad-hoc GRECO.

Grupul statelor împotriva corupției menționează în raport și modificările aduse în Parlament Codului Penal și de Procedura Penală, in aprilie 2019, care trec acum prin filtrul constituțional.

GRECO amintește și de referendumul național, din 26 mai 2019. „O majoritate absolută a alegătorilor (84%) a răspuns afirmativ la aceste două întrebări. Deși problemele de mai sus nu fac obiectul prezentului Raport, GRECO va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile privind legislația anticorupție din România în vederea protejării standardelor Consiliului Europei în acest sens.” notează specialiștii.

Raportul adoptat pe 20 iunie încheie procedura ad-hoc declanșată anul trecut de GRECO pe tema modificării legilor justiției. Țara noastră va fi în continuare monitorizată în cadrul procedurii de conformitate.

Cu privire la numirea și revocarea procurorilor șefi, GRECO reamintește că recomandarea făcută în raportul anterior, privind transparentizarea procedurii și acordarea unui rol mai important Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost implementată.

“Autoritățile au raportat mai multe proiecte de amendamente legislative menite să răspundă necesității de a diminua rolul semnificativ al Executivului în numirea majorității procurorilor și de a proteja procurorii de presiuni politice nejustificate. Cu toate acestea, până la adoptarea raportului de conformitate, aceste amendamente nu au fost adoptate. În plus, procesul legislativ referitor la reformele în sistemul judiciar și de urmărire penală a devenit tot mai controversat, sporind riscurile de a pune în pericol independența și imparțialitatea procurorilor.” notează experții în cel de-al doilea raport al GRECO, cel de conformitate.

GRECO laudă transmiterea live a audierii candidaților la funcțiile de conducere din Ministerul Public și publicarea interviurilor pe pagina de internet a Ministerului Justiției. Mișcarea este văzută ca un pas în transparentizarea procedurii de selectare. Însă, sunt exprimate îngrijorări cu privire la faptul că ministrul Justiției rămâne autoritatea finală în procesul de recrutare a procurorilor- șefi.

“Această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este exacerbată prin limitarea dreptului Președintelui de a refuza numirea candidaților propuși doar o singură dată pe motiv de oportunitate. În general, nu a fost pusă în aplicare recomandarea de a acorda CSM un rol mai important în procedura de numire și revocare a procurorilor în funcțiile cele mai importante.” se mai arata in document.

De asemenea, specialiștii atrag atenția că, în ciuda semnalului de alarmă referitor la legiferarea prin ordonanțe de urgență, Guvernul continuă să recurgă la această metodă.

“În ciuda apelului GRECO de a folosi procedurile de urgență ca o excepție, într-un număr limitat de circumstanțe, autoritățile au continuat să recurgă la ordonanţele de urgenţă pentru adoptarea unor modificări legislative importante, lucru care nu permite consultări cuprinzătoare cu părțile interesate relevante și exclude un proces parlamentar.”

Țara noastră va fi în continuare monitorizată în cadrul procedurii de conformitate, iar autoritățile trebuie să prezinte stadiul implementării recomandărilor restante până în iunie anul viitor.

Context. 

GRECO a întocmit două rapoarte privind țară noastră. În primul, așa numitul follow-up la Raportul ad-hoc din vara anului trecut, autoritățile au implementat doar una dintre cele cinci recomandări. Însă, „GRECO salută faptul că, la 4 iunie 2019, premierul român a anunțat intenția de a renunța la reformele judiciare controversate și încurajează autoritățile să pună în aplicare pe deplin recomandările GRECO fără nici o întârziere.”

În cel de-al doilea raport, de conformitate, România a implementat satisfăcător doar 4 dintre cele 13 recomandări, trei au fost parțial implementate, iar șase rămân neimplementate.

Ultimul raport al GRECO privind România a fost făcut public în luna aprilie, iar atunci organizația anti-corupție a Consiliului Europei îşi exprima îngrijorarea profundă faţă de anumite aspecte ale legilor adoptate de Parlament privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi privind amendamentele propuse pentru legislaţia penală.

În raportul publicat în 11 aprilie, GRECO își exprima profunda îngrijorare în privința celor trei legi ale justiției modificate de Parlamentul României și în privința proiectelor de modificare a Codurilor penale.

În raport se preciza că modificările aduse justiției de Parlamentul de la București în decembrie 2017 nu conțin și unele dintre cele mai controversate propuneri, prezentate inițial în vara lui 2017, dar GRECO este îngrijorată de posibilul impact pe care îl vor avea, inclusiv în privința structurii instanțelor. În ciuda importanței și domeniului larg la care se referă, impactul lor nu a fost evaluat corespunzător, iar procedura legislativă a fost discutabilă, nota organismul anticorupție al Consiliului Europei.

Vezi aici integral raportul ad-hoc realizat de experții GRECO

Vezi aici integral raportul de conformitate realizat de experții GRECO