Mai este România stat de drept? Cum a ajuns Curtea Supremă o super-putere care încalcă Constituția

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea Supremă condusă de Lia Savonea s-a transformat într-un actor instituțional care periclitează separația puterilor în stat. Ieri, Curtea lui Savonea a cenzurat, în premieră de la aderarea României la UE, o prerogativă a guvernului, suspendând decizia de constituire a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din justiție. E o nouă nesocotire a atribuțiilor constituționale, după ce a decis să ignore deciziile obligatorii ale Curții de Justiție a UE și după ce a început să legifereze în privința salariilor magistraților. Comportamentul profesional al Liei Savonea a devenit o vulnerabilitate pentru funcționarea statului de drept.

Premierul Ilie Bolojan înființase Comitetul imediat după protestele provocate de dezvăluirile Recorder și ale altor publicații despre grupul de interese care controlează justiția la vârf. Miza acestui Comitet era să găsească soluții pentru a îndrepta erorile din Legile justiției create de fostul ministrul Cătălin Predoiu, cel care a netezit drumul pentru avansarea rapidă a Liei Savonea la vârful puterii judecătorești.

Înființarea unor astfel de organisme consultative de către puterea executivă sau cea legislativă este o practică obișnuită, dat fiind că guvernul, președintele și parlamentul au nevoie de expertiză și de consultare în luarea unor decizii complexe.

Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat însă decizia premierului Bolojan, la cererea unui ONG apropiat de ex-candidatul pro-rus Călin Georgescu. Motivul este că Ilie Bolojan ar fi făcut un ”posibil exces de putere” în modul de constituire și funcționare a acestui comitet, după cum a dezvăluit Liviu Avram. E pentru prima oară când judecătorii cenzurează un astfel de act administrativ al guvernului.

Decizia Curții conduse de Lia Savonea reprezintă un exces de putere, o încălcare evidentă a separației puterilor în stat, un act arbitrar. Pare o luptă de putere cu premierul, după reforma pensiilor speciale ale magistraților.

Dar nu e prima astfel de încălcare a Constituției.

Curtea Supremă a acționat în același mod când a decis, încă din mandatul Corinei Corbu, să legifereze în privința veniturilor magistraților. Beneficiind de legile Predoiu, care a transformat Înalta Curte și Parchetul General în ordonatori de credite, cele două instituții au început să-și mărească salariile după propria poftă. Atenție, au ajuns să legifereze prin decizii administrative, ceea ce e o încălcare flagrantă a Constituției.

Mai mult, Înalta Curte și Parchetul General au crescut retroactiv până în 2018 veniturile de bază, o altă încălcare a legii. Adăugați la acest comportament și sentințele judecătorești de mărire a veniturilor, care și ele au căpătat valoare de lege, complet împotriva Constituției.

Așa aveți explicația sumelor de ordinul miliardelor de lei pe care statul trebuie să le plătească magistraților. Un comportament aberant, scăpat de sub control.

Ultimul exemplu a fost prezentat de G4Media în urmă cu o săptămână: Lia Savonea a crescut salariile unor categorii de magistraţi cu 2% pe zi. Rezultatul? Cel puţin 700 de magistraţi vor câştiga la salariul lunar 12-13.000 de lei net.

O altă încălcare a Constituției a fost ignorarea de către Înalta Curte a deciziilor Curții de Justiție a UE în privința prescripției. G4Media a scris pe larg despre practica magistraților de la Curtea Supremă de a nesocoti deciziile CJUE. Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a lansat un avertisment la adresa autorităților române, spunând într-un interviu pentru G4Media din 12 februarie că ”prioritatea dreptului UE nu este opțională” atunci când a fost întrebat despre judecătorii care ignoră deciziile Curții Europene de Justiție privind prescripția faptelor de corupție.

Această ignorare a deciziilor CJUE duce la eliberarea pe bandă rulantă a infractorilor de către grupul condus de Lia Savonea

Supremația dreptului UE este înscrisă în Constituție, dar Înalta Curte nu dă socoteală nimănui. Așa cum nu dă explicații nici pentru mărirea salariilor prin decizii inatacabile, nici pentru suspendarea Comitetului lui Bolojan.

Procurorul Claudiu Sandu a avertizat că ”trufia unei părți a magistraturii începe să se apropie foarte mult de o dictatura in interiorul sistemului judiciar, in condițiile in care nu există nici un mecanism de verificare si control”.

Are parțial dreptate. Mecanismul de verificare și control, vestitul MCV, a fost ridicat de Comisia Europeană după presiunile făcute de România în contextul războiului din Ucraina. Dar în România mai există un filtru: Curtea Constituțională. Rămâne de văzut dacă vreun reprezentant al statului român va cere CCR constatarea unui conflict de natură constituțională între puterile statului. Și dacă legiuitorul român va avea curajul să ia înapoi de la Curtea Supremă și Parchetul General calitatea de ordonatori de credite după dezmățul salarial din ultimii 5 ani.

Prea multe linii roșii au fost încălcate.