INTERVIU Comisarul european pe Justiție, avertisment pentru România în legătură cu ignorarea deciziilor Curții Europene de Justiție: Prioritatea dreptului UE nu este opțională. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a lansat un avertisment la adresa autorităților române, spunând într-un interviu pentru G4Media că ”prioritatea dreptului UE nu este opțională” atunci când a fost întrebat despre judecătorii care ignoră deciziile Curții Europene de Justiție privind prescripția faptelor de corupție.

”Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare”, a spus comisarul McGrath, care a arătat că nerespectarea deciziilor CJUE poate atrage măsuri punitive din partea Comisiei Europene. Într-un interviu acordat G4Media, McGrath a precizat că executivul european monitorizează atent „impunitatea” din dosarele de corupție și așteaptă o nouă decizie a Curții de la Luxemburg pentru a clarifica obligația magistraților români de a lăsa neaplicate deciziile CCR care contravin dreptului comunitar.

În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, oficialul european a vorbit despre legile justiției din 2022, declarând că este necesară o „revizie” a acestor legi. Comisarul a adăugat că mutarea competențelor de investigare a infracțiunilor din justiție înapoi la DNA ”merită cu siguranță examinată”.

McGrath a adoptat însă o poziție prudentă față de cel mai controversat subiect al momentului – anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR. Comisarul a refuzat să discute decizia Curții Constituționale, invocând respectarea „competențelor naționale” și refuzul Comisiei de a interveni în deciziile instanțelor interne, atâta timp cât acestea nu încalcă direct legislația europeană.

• Interviul integral cu comisarul european Michael McGrath:

Cristian Pantazi: Este Comisia Europeană satisfăcută de explicațiile oficiale ale României privind anularea alegerilor din 2024? Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a SUA și-a exprimat nemulțumirea față de argumentele României.

Michael McGrath: În ceea ce privește desfășurarea alegerilor, aceasta este în mare măsură o chestiune ce ține de fiecare stat membru al Uniunii Europene. Respectăm alocarea competențelor între statele membre și Comisia Europeană. De asemenea, nu comentăm și nu intervenim în deciziile instanțelor naționale. Ne implicăm sau ne exprimăm îngrijorarea atunci când este vorba despre prioritatea dreptului UE, asigurându-ne că dreptul UE este întotdeauna respectat pe deplin. Dar în acest caz particular, a fost o decizie a Curții Constituționale a României. Este o problemă națională. Nu comentăm, nu intervenim. Luăm act de decizia care a fost luată; desfășurarea alegerilor este responsabilitatea statului membru și trebuie să respectăm pe deplin rolul nostru stabilit prin tratate.

Cristian Pantazi: Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2025 și din anii care au urmat ridicării MCV a inclus recomandări pentru ca România să asigure investigarea și urmărirea penală eficientă a cazurilor de corupție. Realitatea arată că numărul dosarelor de mare corupție a scăzut în România, nu există magistrați anchetați pentru corupție, iar condamnații celebri sunt eliberați din închisoare într-un ritm accelerat. Va continua Comisia Europeană cu aceste recomandări sau raportul de anul acesta va începe să aplice sau să solicite sancțiuni financiare ori de altă natură împotriva României?

Michael McGrath: Combaterea corupției în întreaga Uniune Europeană este o prioritate pentru Comisia Europeană. Chiar la sfârșitul anului trecut am ajuns la un acord cu statele membre și Parlamentul European privind o nouă directivă UE pentru combaterea corupției și armonizarea anumitor termeni privind infracțiunile penale. În acest an, vom prezenta și o strategie anticorupție la nivelul întregii UE. Ați evidențiat ceea ce a fost o recomandare cheie în raportul privind statul de drept pentru România. Suntem în dialog cu autoritățile naționale în legătură cu această problemă, iar acestea și-au reafirmat angajamentul și determinarea de a combate marea corupție.

Sunt conștient că prim-ministrul (Ilie Bolojan – n.red.) a înființat recent un nou comitet care examinează legile justiției și că, printre propunerile luate în considerare, se numără, de exemplu, restabilirea competenței de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din justiție, inclusiv a cazurilor de corupție, către Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Cred că aceasta este o propunere care merită cu siguranță examinată.

Așadar, este clar că autoritățile sunt concentrate pe această problemă și recunosc că legile din 2022 ar putea avea nevoie de o „revizie”. Din când în când, este bine să revii asupra schimbărilor făcute în ultimii ani pentru a vedea dacă au funcționat sau dacă există loc de îmbunătățire. Iar noi credem că există loc de îmbunătățire, motiv pentru care am evidențiat acest lucru de mai multe ori în contextul raportului privind statul de drept.

Cristian Pantazi: Dar sunteți satisfăcut de lupta anticorupție din România din ultimii ani?

Michael McGrath: Luăm act de faptul că prim-ministrul a înființat acum acest comitet și că examinează o serie de probleme din legile justiției. Cred că există un angajament de a face progrese suplimentare în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv a în rândul magistraților. Monitorizăm evoluțiile foarte atent. Chiar săptămâna aceasta, membrii echipei mele de la DG Just (Direcția Generală Justiție – n.red.) din cadrul Comisiei Europene au petrecut câteva zile aici, la București, întâlnindu-se cu toți factorii interesați pentru a le afla punctul de vedere. Aceste informații vor fi incluse în raportul privind statul de drept pentru 2026, care este în curs de pregătire și pe care îl vom prezenta în iulie anul acesta; acesta va examina ce progrese — dacă există — au fost făcute în privința recomandărilor din 2025, inclusiv în ceea ce privește combaterea corupției. Vom oferi evaluarea în luna iulie.

Cristian Pantazi: Așteptăm cu interes, deoarece mai multe ONG-uri, inclusiv asociații de magistrați, dar și o parte din presă, au acuzat sau criticat Comisia Europeană că închide ochii la capturarea sistemului judiciar de către un grup care protejează infractorii. Cum răspundeți la această acuzație?

Michael McGrath: Suntem deschiși criticilor. Salutăm dialogul. Chiar astăzi m-am întâlnit cu mai mulți reprezentanți ai unor organisme care pot avea opinii diferite de cele ale Comisiei Europene pe teme specifice. Este important să îi ascultăm, să dialogăm cu ei și să permitem să fim provocați, astfel încât să putem lua în considerare toate aceste aspecte atunci când elaborăm raportul pentru 2026 și în dialogul nostru continuu cu autoritățile române. Este esențial să avem un sistem de justiție și, în special, o magistratură complet independentă, care să acționeze fără teamă sau părtinire, care să câștige și să păstreze încrederea cetățenilor obișnuiți și care să urmeze probele. Acolo unde există dovezi de corupție, chiar și la cele mai înalte niveluri, acestea trebuie urmărite până la capăt prin investigații și, unde este cazul, prin urmărire penală.

Așadar, oferim sprijin la nivelul UE prin noua directivă și prin strategia care este în curs de pregătire. Dar există și responsabilități naționale, iar combaterea corupției — modul și eficiența cu care este realizată — reprezintă unul dintre cei patru piloni fundamentali ai raportului privind statul de drept pe care îl pregătim în fiecare an. Prioritatea noastră este dialogul cu statul membru, implicarea și încurajarea progresului. În mod clar, Comisia dispune de o serie de instrumente și mecanisme pentru a obține progrese.

Cristian Pantazi: Sunteți în favoarea utilizării unora dintre aceste instrumente mai dure pe care le-ați menționat, pentru a vă asigura că autoritățile române fac ceea ce li se cere?

Michael McGrath: Aș spune că, dacă vă uitați la istoricul Comisiei Europene, am fost în prima linie pentru a ne asigura că statul de drept se aplică în întreaga Uniune Europeană. Și nu am ezitat să trimitem anumite state membre în fața Curții de Justiție prin procedura de infringement acolo unde am considerat că este justificat. În primă instanță, preferința noastră este întotdeauna dialogul și căutarea progresului.

Am avut un dialog foarte bun astăzi cu prim-ministrul și cu ministrul Justiției, dialog care se bazează pe cooperarea foarte bună pe care o avem la nivel oficial. Ne-am bucurat de o cooperare solidă cu autoritățile române. Ei știu că suntem serioși în privința recomandărilor făcute și că dorim să vedem progrese.

Cred că acesta este un angajament comun între noi și guvernul român. Ceea ce am susținut astăzi este că procesul privind statul de drept ar trebui privit ca o oportunitate. Există o vastă experiență și expertiză pe aceste teme în cadrul Comisiei Europene. Deoarece avem o viziune de ansamblu asupra întregii UE și experiența de a lucra cu toate statele membre, putem oferi sprijin statelor care doresc cu adevărat să aducă schimbări pozitive. Lucrăm cu autoritățile române pentru a le ajuta să obțină acest lucru.

Cristian Pantazi: Ați menționat Curtea Europeană de Justiție. Zeci de magistrați români refuză să aplice deciziile CJUE privind prescripția în dosarele de corupție. Cred că sunteți la curent cu acest lucru. Veți propune în raportul dvs. o măsură concretă sau veți continua să „notați” problema, ca în rapoartele anterioare?

Michael McGrath: Este important să afirm prioritatea dreptului UE. Acesta trebuie respectat. Este clar din tratatele UE și din jurisprudența Curții de Justiție că aceasta nu este o chestiune opțională. Dreptul UE trebuie să aibă prioritate față de dreptul național acolo unde există un conflict. În ceea ce privește problema specifică pe care o ridicați, sunt familiarizat cu detaliile hotărârii Lin a CJUE (o decizie crucială din 2023 care arată că judecătorii din România trebuie să lase neaplicate deciziile CCR sau ale Înaltei Curți privind prescripția dacă acestea duc la impunitate în masă în dosarele de mare corupție sau de fraudă cu fonduri europene – n.red.). De asemenea, știu că urmează și alte decizii ale Curții de Justiție pe teme conexe (E vorba despre cazul Lin 2 – n.red.).

Monitorizăm situația, dar nu este loc de interpretări greșite. Prioritatea dreptului UE trebuie respectată în România și în oricare alt stat membru. Așteptăm hotărârea Curții de Justiție pe problema conexă Lin, care sperăm că ne va oferi claritatea necesară pentru a ne asigura că acest principiu este pus în aplicare pe deplin.

Cristian Pantazi: Și dacă dreptul european nu este respectat?

Michael McGrath: Ei bine, în acest scenariu, Comisia are puterea de a acționa, desigur, și noi…

Cristian Pantazi: Pentru că vedem, practic în fiecare săptămână, un astfel de exemplu în instanțele din România.

Michael McGrath: Tocmai de aceea hotărârea Curții de Justiție este extrem de importantă. Am studiat cu atenție hotărârea existentă, dar știm că alte chestiuni importante sunt pe rolul Curții, iar decizia lor este finală, obligatorie și nu depinde de decizia arbitrară a niciunui stat membru; prioritatea dreptului UE trebuie respectată. Este temelia ordinii juridice a UE, iar când există o hotărâre a Curții, aceasta este obligatorie. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare în cazul tuturor statelor membre. Vreau să fiu clar cu acest mesaj, deoarece el atinge esența și fundamentele ordinii juridice și ale funcționării Uniunii Europene.

Cristian Pantazi: Ultima mea întrebare este tot despre prioritatea dreptului UE. Opt ONG-uri v-au trimis chiar astăzi o scrisoare deschisă în care cer măsuri drastice împotriva României pentru ignorarea/nerespectarea hotărârii Curții Europene de Justiție din 2018 privind libera circulație și recunoașterea dreptului la viață de familie pentru cuplurile de același sex. Ce măsură concretă va lua Comisia?

Michael McGrath: Nu am avut încă ocazia să văd acea corespondență, dar o voi face cu siguranță. Reiterez faptul că serviciile mele vor căuta întotdeauna să se asigure că hotărârile Curții de Justiție sunt respectate și implementate pe deplin în toate statele membre. Așa funcționează sistemul nostru juridic. Statele membre au anumite competențe, dar acolo unde există dreptul UE și hotărâri ale Curții, acestea trebuie aplicate. Voi examina problema specifică ridicată. Știu că suntem în contact continuu cu unele state membre în legătură cu acest subiect și mă voi asigura că vom urma procedurile corespunzătoare.

Cristian Pantazi: Vă mulțumesc.