EXCLUSIV Lia Savonea a mușcat în gol: Comitetul privind legile Justiției al lui Bolojan, suspendat miercuri de Înalta Curte, și-a încetat activitatea acum mai bine de o lună

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de prim-ministrul Ilie Bolojan și a cărui activitate a fost suspendată miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție, și-a încetat activitatea încă din 18 februarie, ne-au declarat surse care au participat la activitatea acestui comitet.

La ședința din 18 februarie, ne-au declarat sursele citate, coordonatorul comitetului, consilierul premierului Andrei Lupu, le-a mulțumit participanților pentru contribuțiile aduse, i-a anunțat că nu vor mai fi ședințe și că urmează doar să fie elaborat raportul final, spre a fi prezentat premierului Ilie Bolojan.

Încă nu există informații privind stadiul de elaborare a raportului, dar răstimpul scurs de atunci, peste o lună de zile, favorizează ipoteza că acesta este pe cale de finalizare.

Premierul nu a emis, ce-i drept, și o decizie explicită de desființare a Comitetului, dar din moment ce acesta și-a încetat activitatea, nu e foarte clar ce anume a suspendat Înalta Curte de Casație și Justiție.

Decizia premierului de înființare a Comitetului a fost atacată în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, de două avocate apropiate de partidul extremist AUR, Elena Radu și Silvia Uscov, în dosare separate. Cele două au cerut, într-o primă fază, suspendarea, iar apoi anularea deciziei premierului prin care Comitetul a fost constituit, pe motiv că Ilie Bolojan „a acționat cu exces de putere”.

Inițial, Curtea de Apel le-a respins amândurora cererile de suspendare – dar asta se întâmpla înainte ca legea privind pensiile magistraților, pentru care Bolojan și-a angajat răspunderea, să treacă de filtrul Curții Constituționale. Sentința prin care Înalta Curte a suspendat decizia de înființare a Comitetului survine însă după decizia CCR prin care legea pensiilor magistraților a fost declarată constituțională. Acest fapt, alături de alte câteva petrecute în ultimele zile, alimentează suspiciunile că sistemul de Justiție, cel puțin prin reprezentanții săi la vârf, pune în operă un soi de represalii împotriva celor care i-au mai retezat din privilegii.

Hotărârea de miercuri a Înaltei Curți a fost dată în dosarul deschis de Elena Radu. „Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil (s.n.) exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, a precizat Înalta Curte într-un comunicat.

Comunicatul nu precizează însă care era paguba iminentă ce urma să fie produsă – și cui anume – de existența acestui Comitet, așa cum legea contenciosului administrativ impune drept condiție pentru suspendarea unui act administrativ.

Comitetul a fost gândit ca un organism pur consultativ, fără nicio atribuție de aplicare de politici publice. În măsura în care propunerile cuprinse în raportul final sunt însușite și de premierul Bolojan, abia după aceea se declanșează întreg mecanismul instituțional de adoptare a unui act normativ, cu tot ce presupune acesta: consultări publice, avizare din partea instituțiilor abilitate, adoptare în guvern, trimitere la Parlament, votare, promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

Rămâne ca motivarea Înaltei Curți să lămurească în ce a constat „excesul de putere” de care e acuzat premierul Ilie Bolojan și ce „pagubă iminență” urma să fie produsă, astfel încât să fie imperios necesară suspendarea activității unui Comitet care și-a încetat activitatea.