LIVE VIDEO Premierul Ilie Bolojan: Vârsta de pensionare a magistraților va fi de 65 de ani cu o pensie de maximum 70% din ultimul salariu net

Premierul Ilie Bolojan susține marți, de la ora 12.00, o conferință de presă despre reforma pensiilor speciale. G4Media transmite VIDEO și LIVE TEXT cele mai importante declarații ale șefului Guvernului. Reamintim că premierul Ilie Bolojan a declarat luni, într-un interviu acordat G4Media, că legea privind pensiile magistraților este finalizată. Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare și faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăși valoarea salariului.

Ilie Bolojan:

Vom asigura sprijinul financiar necesar pentru refacerea infrastructurii și cei care au avut case afectate sau care au avut de suferit.

Așa cum știți, avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații.

Avem reținute peste 800 de milioane euro pentru trei cauze neîndeplinite din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 mil euro sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții. Avem ca termene noiembrie pentru îndeplinirea jaloanelor, altfel pierdem banii.

Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante. Unul care ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială.

Rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea actului de justiție.

Atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, trebuie să poată pune această experiență în serviciul public.

Când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta de pensionare, vom avea o calitate a serviciului de justiție mult îmbunătățită.

Care sunt problemele acumulate în zona de justiție:

Una din problemele majore e ieșirea la pensie prea repede.

Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și timp de trei luni de zile am semnat pensionări de magistrați, două treimi ies la pensie la 47-49 de ani, o vârstă a maturității profesionale și e doar o problemă de calitate, dar nu doar de calitate, ci și de sustenabilitate.

Nu mai avem oameni care înlocuiască oamenii experimentați din sistemele publice. Generațiile care vin sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie. Avem o criză a forței de muncă.

Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă.

O a doua problemă acumulată este faptul că valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu.

Am avut două etape, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege – pensia era 80% din venitul brut, în fapt înseamnă mai mult decât venitul net.

Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private.

Am avut faza în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Practic, în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu.

Dacă facem un calcul al unei pensii medii, se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, 5.000 de euro net. Pensia media este în România între 500-600 de euro, o diferență foarte mare.

Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.

A treia problemă, care nu este rezolvată prin această propunere, trebuie gândită o lege de salarizare clară, estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare și de multe ori forțate în interpretare.

Această situație a dus la situația în care am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, bazate pe discriminare, acordare de sporuri, despăgubiri condiții necorespunzătoare, valoarea de referință sectorială sau acte administrative validate prin hotărâri judectorești.

În urma aceste sentințe în cascadă, guvernele au trebuit să plătească aproximativ 2 mld euro diferențe salariale în acest sistem.

Înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe, alte miliarde de lei, un sistem impredictibil de salarizare cu sume importante de bani pe care nu le putem prevedea. În condițiile în care suntem în această criză bugetară, e nevoie să intervenim pentru a veni cu o lege de salarizare care să fie clară.

Nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pentru a avea predictibilitate.

Ce propunem pentru primele două probleme.

Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de 65 de ani.

Vechimea de azi, 25 de ani, propunem majorarea la 35 de ani.

Un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură poate ieși la pensie mai repede, dar la 58 de ani. Ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede să piardă 2 procente din pensie, astfel încât pe logica de contributivitate, să existe această formulă.

Azi avem o mică parte care au preferat să rămână să lucreze, și le mulțumesc, după vârsta standard de activitate. Cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție, sentințe unitare.

Cuantumul pensiei

Am analizat sistemele din țările UE, vârsta de pensionare ee 65 de ani în aproape toate țarile UE.

În ce privește cuantumul, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, de la care se calculează procente.

În unele țări avem un sistem total contributiv, în cele mai multe țări există o formulă care ne duce în situația de a ne apropia de o valoare de 65-70 la sută din veniturile nete din ultimii ani de activitate.

Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază, dar și de formulele din legislația românăească.

Propunerea e ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut ca azi. O valoare oricum la marja superioară a situației din UE.

Calculul efectiv se face raportat la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.

Aceste propuneri mai au și alte elemente, aspecte de tehnicalitățile care nu cred că țin de interesul opiniei publice. Vom comunica azi textele de lege cu toate detaliile, vom purta discuții cu toți cei interesați.

Săptămâna viitoare dorim să avem acest pachet definitivat.

Avem azi magistrați care au îndeplinit condițiile de pensionare, și pentru a nu părăsi sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii care permit pensionarea după vechea lege și să lucreze cât doresc, pentru a nu avea fluctuații majore în sistemul de justiție.

Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație, au fost analizate deciziile CCR astfel încât propunerile să îndeplinească aceste decizii.

Investiții

Asigurarea fluxurilor de investiții e un obiectiv important, asigură menținerea echilibrelor financiare și creează baza pentru dezvoltare și relansare ecobnomică.

Aceste investiții pot contribui la dezvoltarea industriei de apărare, o parte fiind asigurate din împrumutul european pe programul SAFE.

Foarte probabil la sfârșitul zilei de azi vom comunica Comisiei Europene propunerile României pentru programul SAFE.

După evaluare se va stabili un mecanism prin care cele 150 mld contractate de UE vor fi alocate pe țări.

Pachetul României va conține proiecte care țin strict de zona de apărare, propuse de MApN, dar și proiecte de infrastructură militară-civilă, cum sunt coridoarele de transport.

Cel puțin două proiecte care țin de autostrăzi urmează să fie propuse în acest pachet.

Funcție de anvelopa care va reveni României, vom urmări componenta de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de tip autostrăzi și componenta logistică, care ține spre exemplu de portul Constanța.

Presiunea pe care ministerele trebuie să o deruleze este să căutăm toate soluțiile pentru a asigura front de lucru pentru constructori.

Pe zona de împrumuturi, ne propunem să accesăm cea mai mare sumă posibilă. Specificul PNRR e că aceste proiecte nu pot fi fazate, dacă le-ai terminat ți-ai luat banii, dacă nu trebuie să dai banii înapoi plus penalități. Vom include proiectele pentru care există garanția că se finalizează până în toamna anului viitor.

---

Răspunsuri la întrebări din partea presei:

Q: Demisia lui Anasatasiu nu a apărut în Monitorul Oficial.

A: Demisia a fost înregistrată ieri, azi mi s-a adus documentul pentru semnare pentru a pleca la Administrația prezidențială.

---

Q: Există alte 2 persoane care au mai avut probleme cu legea, Marian Neacșu și Radu Oprea. Este o dublă măsură? Ar trebui să demisioneze?

A: Am dat un răspuns la întrebare într-un interviu ieri, consider că avem nevoie de toate pozițiile de oameni cu experiență, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care în activitatea lui a avut un incident sau altul, cât timp e reabilitat consider că-și poate desfășura activitatea dacă performează.

---

Q: Ați declarat în trecut că atunci când erați mic comerciant dădeați mită la poliție. Era mită de supraviețuire?

A: Nu am spus că am dat mită la poliție, am spus că erau practici de a te opri pe drum și de a-ți căuta nod în papură. Avea formula de a te opri sau de a rezolva formula pretenește. Eu nu am încurajat și nu încurajez niciodată darea de mită sau plata unor atenții.

Când am fost prefect, dacă am făcut ceva, este că serviciile care erau destul de pervertite – înmatriculări, permise conducere, pașapoarte – au fost operaționalizate, documentele s-au eliberat în două ore, cozile au dispărut.

Avem obligația când ocupăm o funcție publică să facem tot ce ține de noi ca aceste sisteme să funcționeze.

---

Q: Înghețarea transferurilor și detașărilor – ne puteți da detalii?

A: Trebuie să ne controlăm cheltuielile. Efectele ordonanței de la sfârșitul anului trecut au fost anulate de un pachet de 98 de memorandumuri care au creat excepții. Trebuie să anulăm aceste excepții care generează o grămadă de probleme.

---

Q: Ce verificări s-au făcut în cazul Anastasiu?

A: Pentru toate numirile făcute după instalarea guvernului am solicitat date suplimentare pentru a ne asigura că cei numiți nu au probleme sau interese directe pentru a evita conflictul de interese.

---

Q: Legea se aplică doar pentru viitor și nu atinge miile de pensii în plată.

A: Oamenii din justiție vor mai munci 15 ani în loc să fie înlocuiți de alte persoane. Are un impact masiv, dar nu de pe o zi pe alta. Impactul nu trebuie calculat doar în bani, ci în calitatea actului de justiție.

Acest pachet va intra în vigoare imediat după ce va fi adoptat. Se va clarifica în zilele următoare care va fi forma de adoptare.

---

Q: Când va începe listarea la bursă a companiilor de stat?

A: Listarea la bursă va începe anul acesta, dar e un proces lung care durează în varianta cea mai bună 6 luni de zile.

E nevoie de o perioadă de timp.

În ce privește asigurarea fluxurilor de plăți pentru cei care derulează investiții, sunt două aspecte.

Știu toți constructorii că bugetul alocat Ministerului Dezvoltării pe Anghel Saligny practic este epuizat.

În primele 6 luni am încasat mai puțin decât ne-am propus și am cheltuit mult mai mult, pentru că am continuat cu abordările normale. Nu avem posibilitatea să facem rectificări pozitive, nu mai avem spațiu fiscal.

Cu cât înțelegem că trebuie să controlăm cheltuielile, să reducem cheltuielile care nu sunt strict urgente, vom avea capacitatea de a asigura o prioritizare a acestor proiecte.

Trebuie să avem un plan multianual în care să știm pe 2-3-4 ani care este alocarea pe care România o poate face pe acest program și să stabilim pentru fiecare lucrare capacitatea de a aloca banii anual.

În acest fel, dacă primăria vrea să termine mai repede lucrarea poate contracta credite.

---

Q: Cine se va ocupa de reforma companiilor de stat?

A: Trebuie să numim un responsabil și voi prelua această responsabilitate până la clarificarea situației.

---

Q: Veți armoniza legea și la pensiile militare?

A: Cred că în toate domeniile este nevoie e clarificări în ce privește salarizarea personalului, care este neunitară, cu sporuri, urmată de o legislație care să clarifice și aspectele care țin de pensii, pentru a exista claritate și să evităm procese.

Aceste lucruri nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, trebuie lucrat serios, există în față o lună, două, trei, pentru a veni cu o legislație care să facă ordine.

---

Q: Rise Project a arătat că dl Anastasiu a avut o firmă cu Nicu Gheară. Cum vedeți activitatea SRI?

A: Nu știu dacă există o legătură între activitatea SRI sau alte instituții și cunoștințele de-a lungul unei cariere de 20-30 de ani sau relațiile pe care un om le are.

Acum, când mă duc undeva, întotdeauna sunt unul, doi, trei oameni care vor să-și facă poze cu mine.

Nu văd nicio legătură între relațiile pe care un om le are de-a lungul unei vieți și activitatea pe care o are.

Cei care beneficiază de activități de date cu caracter clasificat trebuie să parcurgă această procedură și înțeleg că această procedură a fost parcursă.

---

Q: La ce companii vă gândiți pentru listarea la bursă? Ce sumă va solicita România în programul SAFE?

A: Companiile sunt din zona de energie și transporturi, foarte probabil în prima săptămână din august vom face publice companiile care vor fi listate.

Listarea crește capacitatea bursei din România, crește și capacitatea de finanțare a companiei, transparența.

Pachetele din SAFE: cele militare au caracter clasificat, cele civile sunt autostrăzile care merg spre zona de nord-est a Moldovei, zona Pașcani – Iași – Ungheni, Suceava – Siret, pentru a exista o axă de comunicare și pe această direcție.

---

Q: Cum a avut partenera lui Anastasiu zeci de contracte cu statul, inclusiv în Oradea?

A: Am fost 12 ani primarul Oradei și am realizat mii de proiecte. Doar în anul centenarului, Primăria a avut 100 de proiecte de investiții. Fiecare are nevoie de proiectare, studii de fezabilitate etc. Am lucrat cu zeci de proiectanți, arhitecți, ingineri.

Am întrebat zilele trecute și dânsa a avut 4 contracte în 12 ani. Dacă patru contracte cu un arhitect din mii de proiecte vi se pare mult, să știți că nu mi se pare.

Nu există nicio legătură între fiica mea, care e arhitect, lucrează la Cluj, la o companie privată, înțeleg că nu a avut contracte cu Primăria Oradea.

Toate contractele primăriei au respectat prevederile legate, au fost făcute pentru a avea proiecte de calitate, pentru a putea accesa proiecte europene.

Cartea mea de vizită o vedeți când mergeți în Oradea.

---

Q: Ați spus ieri că deciziile în Educație nu au fost luate de ministru, ci de coaliție. Cine concret a luat aceste decizii?

A: În programul de guvernare, în baza discuțiilor prealabile, s-au adunat aceste propuneri care au fost asamblate în acest program asumat de toate partidele parte a coaliției.

Fundamentarea este bazată pe o realitate europeană pe care nu o putem contesta legată de norma didactică.

---

Q: Mai multe femei acuză că au fost agresate de profesorul Pieleanu. Cum vedeți acest scandal?

A: Nu am apucat să citesc presa, eu personal condamn și dezavuez orice fapte de genul acesta. Cred că orice formă de agresiune trebuie combătută ferm, atât din punct de vedere al legii cât și al atitudinii fiecărei instituții. Sunt convins că, dacă aceste date vor fi validate de realitate, instituția va lua deciziile care se cuvin.

---

Q: Puteți creiona un calendar în ce privește pensiile magistraților?

A: Foarte probabil, până la finalul săptămânii veți avea un calendar asumat public. Cu cât se intră în vigoare mai repede cu atât mai bine. Îmi doresc ca cât mai repede, luna viitoare, să închidem această procedură.

---

Q: Cine sunt persoanele care au redactat proiectul de lege privind pensiile magistraților?

A: Încercați o sugerare de proiect de tip populist, nu are nicio legătură. Este un proiect care este realizat în echipa guvernamentală în colaborare cu Ministerul Justiției. Va parcurge toată procedura legală, este un proiect necesar care va stabiliza zona și va crea predictibilitate în justiție.

---

Q: Două dintre legile apărării sunt în avizare. Când vor fi adoptate în Guvern?

A: La începerea sesiunii parlamentare proiectele vor fi trimise pentru adoptare în regim de urgență în Parlament cu avizul Guvernului.

---

Q: Noile propuneri vor încuraja magistrații să intre în sistem?

A: Cred că este onorant să fii judecător, inclusiv în România. Sunt convins că mulți tineri din România, care au un simț al dreptății pronunțat, vor intra în sistemul de Justiție, pentru că este un sistem predictibil, are cel mai bun sistem de salarizare, de pensionare, chiar și cu aceste modificări.

Aceste prevederi se vor aplica doar pentru viitor, nu poți da legi care retroactivează.

Legea va fi aplicată pentru cei care sunt în magistratură dar nu au îndeplinit vârsta de pensionare pe această lege.