VIDEO În plin sezon turistic, zeci de urși se plimbă pe marginea șoselei, pe Transfăgărășan, printre mașini, motocicliști, bicicliști și pietoni care fac drumeții / Ce face Ministerul Mediului pentru a preveni o nouă tragedie, posibilă oricând?

Zilele trecute am mers cu maşina de la Sibiu la Bucureşti via Transfăgăraşan, zonă turistică și intens circulată. Pe porţiunea din apropierea Lacului Vidraru, în aproximativ 20 de kilometri parcurşi, am numărat nu mai puţin de 10 urşi, toţi foarte aproape de drum sau chiar la şosea. Printre ei, şi o ursoaică cu pui. La distanţe mici de urşi, de sute de metri, treceau oameni cu copii, care făceau drumeţii, motociclişti şi biciclişti. Pentru oricare din aceştia, o întâlnire cu unul dintre animalele respective ar fi putut fi fatală, oricum, chiar dacă ar fi respectat toate regulile știute și nu ar fi procedat greșit precum motociclistul care a murit, recent, în aceeași zonă, sfâșiat de o ursoaică cu pui.

Problema este întoarsă pe toate părțile, de ani de zile, dar nimeni nu a venit, până acum, cu soluții concrete și aplicabile, iar între timp, sunt tot mai dese știrile cu oameni care mor sfășiați de urși, fie din inconștiență, fie pentru că au avut pur și simplu ghinionul să se întâlnească cu un astfel de animal.

Autoritățile și specialiștii în cinegetică spun că urșii s-au înmulțit excesiv, în timp ce arealul lor de hrană s-a restrâns, iar foamea îi face să se apropie tot mai mult de zonele locuite. Cercul vicios este întreținut și de disprețul multora dintre români față de regulile făcute să le protejeze viețile. Aceștia „se distrează” hrănind animalele și apropiindu-se de ele, iar de cele mai multe ori „distracția” se termină cu o tragedie, iar animalul respectiv este și el condamnat la moarte.

G4media a întrebat-o pe Diana Buzoianu, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, ce soluții ia în calcul pentru a evita viitoare tragedii și a găsi un echilibru între protejarea urșilor și a vieții oamenilor.

„Știu cât de gravă este situația de pe Transfăgărășan și înțeleg pe deplin îngrijorarea turiștilor care circulă pe acel drum. Prezența constantă a urșilor pe șosea, în apropierea oamenilor, nu este doar o problemă de mediu, ci o chestiune de siguranță publică.

Este vorba de urși habituați – animale sălbatice care, din cauza hrănirii repetate de către oameni, și-au pierdut frica naturală și au ajuns să caute hrană pe marginea drumurilor sau chiar printre tarabele comercianților. Acest comportament le pune viața în pericol și, din păcate, poate duce la tragedii, cum a fost cea recentă, în care un motociclist și-a pierdut viața.

Pentru a răspunde acestei situații, Ministerul Mediului lucrează deja, printr-un grup de lucru, la un pachet legislativ complex care va permite intervenții mai rapide și mai clare în cazul urșilor habituati”, a declarat Diana Buzoianu.

Printre măsurile avute în vedere de Ministerul Mediului se numără:

– clarificarea legislației pentru a permite intervenții ferme în zonele intravilane și turistice unde riscurile sunt mari;
– sancțiuni mai mari pentru cei care hrănesc urșii;
– instalarea de echipamente de prevenție, precum garduri electrice și containere de deșeuri anti-urs, cu sprijinul autorităților;
– continuarea intervențiilor rapide în baza OUG 81/2021, acolo unde siguranța publică o impune.

În zona Vidraru, unde zeci de turiști au semnalat prezența urșilor pe șosea sau în apropiere de locurile de cazare, unii dintre proprietari și-au împrejmuit terenurile cu garduri electrice, pentru a-și proteja clienții și pe ei înșiși. Am întrebat-o pe ministra Mediului dacă are în vedere o astfel de soluție pentru arealul în care animalele s-au obișnuit să iasă la șosea și să caute hrană.

„Gardurile electrice și-au demonstrat utilitatea și sunt deja folosite cu succes pentru protejarea unor gospodării, stâne sau puncte comerciale. Însă ele sunt soluții punctuale și funcționează acolo unde protejăm perimetre bine delimitate. Nu putem vorbi despre instalarea de garduri electrice de-a lungul întregului Transfăgărășan — un drum montan cu o lungime de peste 150 de kilometri — pentru că acest lucru ar însemna fragmentarea gravă a habitatului faunei sălbatice. Ne uităm totuși la extinderea utilizării lor în zonele critice, în parteneriat cu autoritățile locale și operatorii economici. Soluțiile nu pot fi unilaterale. Avem nevoie de colaborare între autorități, comunități locale, operatori economici și turiști. Fără sprijinul tuturor – și fără responsabilitate în teren – nicio reglementare nu va fi suficientă. Este o prioritate pentru mine să protejăm și oamenii, și fauna sălbatică. Voi accelera toate măsurile necesare pentru ca astfel de situații să dispară”, a mai spus Diana Buzoianu pentru G4Media.