EXCLUSIV VIDEO Interviul integral cu premierul Ilie Bolojan: Companii din transporturi și energie listate la bursă în 2026 / Rezistență trans-sistemică la reforma companiilor de stat / Probabilitatea ca acest guvern să termine prost este foarte mare / Ce spune despre prezența vicepremierului condamnat Marian Neacșu în Guvern

Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru G4Media că ”probabilitatea ca acest guvern să termine prost este foarte mare”, dat fiind că există o ”rezistență trans-sistemică la reforma companiilor de stat”, iar situația economică e în continuare complicată de deficitul bugetar excesiv. Bolojan a anunțat că în 2026 unele companii de stat din transporturi și energie vor fi listate la bursă. El a vorbit în interviu despre cazurile vicepremierilor Dragoș Anastasiu și Marian Neacșu, dar și despre reforma pensiilor speciale și a instituțiilor publice.

Vezi mai jos interviul VIDEO integral:

Filmare și montaj: InquamPhotos / Octav Ganea și Ovidiu Micsik / Transcript realizat cu Vatis Tech

Cele mai importante declarații ale premierului Ilie Bolojan:

– Despre dosarul lui Dragoș Anastasiu: Nu am știut despre acest lucru și nu am discutat cu dânsul acest aspect

– Darea de mită sau oferirea unor taxe de protecție, nu le putem încuraja sub nicio formă și nu trebuie, în general, să le acceptăm. În nicio situație

– Am date legate de oameni de decizie din structurile de finanțe din România care au apropiați, soți, soții, surori cu firme de contabilitate sau firme care oferă la rândul lor consultanță unor companii care sunt controlate de instituția pe care acești oameni o coordonează

– Fac un apel către toți antreprenorii din România, către toți cei care sunt în situații dificile să nu mai continue cu aceste practici, să oprească orice fel de plăți și să-i denunțe pe acești oameni pentru că nu mai există de la nivel de instituții niciun fel de umbrelă pentru astfel de practici

– După plecarea lui Anastasiu voi prelua eu direct responsabilitatea reformei companiilor de stat și AMEPIP

– Este o rezistență trans-sistemică la reforma companiilor de stat

– Listarea la bursă pentru câteva companii importante din sectorul de transporturi și cel de energie va fi făcută în cursul anului viitor

– Creșterea normei didactice nu a ținut de ministrul educației. A fost o decizie a coaliției de guvernare care a fost prinsă în programul de guvernare

– Despre criticile președintelui Nicușor Dan privind creșterea TVA: Nu a fost un moment plăcut pentru mine

– Despre mandatul de premier: În ce mă privește, a fost un gest de responsabilitate, văzând în ce situație suntem, când n-a fost niciun entuziasm să-ți asumi această importantă funcție, să trecem România prin această situație dificilă. Aici nu e vorba de calcule politice, este pur și simplu un aspect de responsabilitate și probabilitatea ca acest guvern să termine prost este foarte mare.

– În aceste zile lucrez cu miniștrii pentru a planifica reorganizarea instituțiilor centrale

– Reforma pensiilor magistraților ar trebui să intre în acest pachet care ar trebui adoptat în cursul lunii august. Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, crește durata după care te poți pensiona și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel, încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar  cât privește și modalitatea la care se raportează

– Reforma pensiilor militare – în câteva luni

– Posibila reducere a duratei în care poți beneficia de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni

– Este o problemă sistemică pentru că am ajuns să avem în România 966.000 de persoane care beneficiază de pensie de handicap. O parte din din cei care beneficiază de aceste drepturi sunt persoane care l-au obținut într-o manieră discutabilă

• Citește mai jos transcriptul integral al interviului cu premierul Ilie Bolojan:

Dan Tăpălagă: Bună ziua, sunteți în funcție de o lună și deja vă confruntați cu o criză la vârful Guvernului, o criză de imagine cel puțin. Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat duminică demisia, la 2 zile de la apariția în presă a unor detalii despre implicarea sa într-un dosar de mită. Întrebarea este dacă ați urmărit conferința de presă de duminică și dacă argumentele domnului Atanasiu vi s-au părut rezonabile.
Ilie Bolojan: Am urmărit de vineri, de când a apărut acest subiect, ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a venit cu o propunere, că demisia lui este la dispoziție. I-am spus – în general, neluând decizii pe picior, niciodată, ci calculăm ce se întâmplă, să mai stăm o zi-două să să gândim foarte bine ceea ce urmează să facem – și eu, având în vedere întotdeauna să încerc să țin echipa de colaboratori în așa fel încât să putem da rezultate. Și am văzut și cel puțin ceea ce s-a transmis în prima parte pe toate posturile, la conferința de presă de duminică. Acest episod nu a fost unul fericit nici pentru domnul Anastasiu, nici pentru guvern, nici pentru mine, dar el s-a încheiat.

Asta nu înseamnă că nu trebuie să să tragem niște concluzii după ceea ce s-a întâmplat și după descrierea faptelor și cu toată înțelegerea pe care o am, pentru că și eu am administrat cel puțin o companie mulți ani de zile și am activat în anii 90, care au niște ani foarte dificili. Chiar am prins și perioada până în 2004. Deci știu cum au evoluat lucrurile.

În general, darea de mită sau oferirea unor forme de de taxe, dacă aș putea să le spun de protecție, nu le putem încuraja sub nicio formă și nu trebuie, în general, să le acceptăm. În nicio situație. Chiar dacă uneori viața de antreprenor în România i-a pus pe mulți în alegeri foarte dificile, nu o putem încuraja. Și trebuie să luptăm împotriva unor astfel de situații în care sisteme publice te pun în situația să faci alegeri foarte dificile. Trebuie să luptăm să nu se mai întâmple astfel de situații.

Dan Tăpălagă: Deci, înțeleg că nu sunteți de acord cu teoria șpăgii de supraviețuire și șpaga de îmbogățire despre care ne-a vorbit domnul Anastasiu, sugerând că n-a avut încotro, a trebuit să dea 8 ani de zile șpaga de supraviețuire la inspectoarea ANAF.
Ilie Bolojan: Nu putem susține astfel de practici. Dar trebuie să discutăm și aici foarte deschis. Cred că și astăzi avem cazuri – și am date legate de aceste lucruri – în care oameni de decizie din structurile de finanțe din România au afini, au apropiați, soți, soții, surori care au firme de contabilitate sau firme care oferă la rândul lor consultanță unor companii care sunt controlate de instituția pe care sau de direcția pe care acești oameni o coordonează.

Dan Tăpălagă: De ce mai sunt ei în funcții azi?
Ilie Bolojan: Sistemele acestea care funcționează într-o formulă pervertită nu pot fi dezafectate de pe de pe o zi pe alta. Și voi dispune controale în următoarea perioadă peste tot, în așa fel încât să vedem dacă într-adevăr aceste firme chiar prestează niște servicii, dacă companiile pentru care prestează aceste servicii chiar au nevoie de ele sau sunt forme mascate de protecție, împotriva cărora trebuie să luptăm cu orice preț.

Și eu fac un apel către toți antreprenorii din România, către toți cei care sunt în situații dificile să nu mai continue cu aceste practici, să oprească orice fel de plăți și să-i denunțe pe acești oameni pentru că nu mai există de la nivel de instituții niciun fel de umbrelă pentru astfel de practici.

Este evident că ani de zile când aceste sisteme au funcționat într-o formă pervertită, de exemplu cum funcționa în anii de a intra în UE Poliția de Frontieră pe granița de vest a României sau sistemul vamal din România sau cum au funcționat sistemele de de control. Gândiți-vă la Garda Financiară în perioada din anii 90 și până în 2000 când s-a schimbat sistemul. Aceste servicii funcționau într-o formă pevertită, fiind, din păcate, cred, organizate în sisteme piramidale. Și niciun sistem nu funcționează în stil mare fără niște protecții din interior.

Nu mai există astfel de protecții. Și una din mizele mele ca premier este să eliminăm astfel de situații din administrația din România sau să le reducem în cea mai mare parte, pentru că nu le putem elimina de pe o zi pe alta. Asta este adevărul.

Cristian Pantazi: Ați spus un minut mai devreme că știți de astfel de cazuri, de conducători de instituții care au firme ale unor rude. Ați făcut sesizare la parchete?
Ilie Bolojan: Unul din motivele pentru care conducerea ANAF a fost înlocuită este și aceasta și sper ca, de data asta, direcția care gestionează componenta de integritate din ANAF să vadă lucruri pe care le vede toată lumea din afară.

Cristian Pantazi: Era vorba chiar de șefa ANAF (Nicoleta Cârciumaru – n.red.)?
Ilie Bolojan: Nu era vorba de șef ANAF, ci de oameni din toate județele României, unde astfel de practici încă mai există. Din păcate.

Dan Tăpălagă: Știați despre implicarea vicepremierului Dragoș Anastasiu în dosarul de mită? Mai exact, știați că a dat șpagă de supraviețuire, după cum s-a exprimat, unui inspector ANAF timp de 8 ani, dar asta înainte de momentul numirii în funcție?
Ilie Bolojan: Nu am știut despre acest lucru și nu am discutat cu dânsul acest aspect.

Dan Tăpălagă: Domnul Anastasiu a declarat, duminică, că dosarul său era cunoscut, era public. A sugerat că dumneavoastră știați și că ați acceptat să vină în Guvern cu toate problemele dânsului, ca să se ocupe de reforma companiilor de stat.
Ilie Bolojan: L-am rugat pe domnul Anastasiu să vină în Guvern și dânsul a acceptat, fiind convins că dacă într-o încăpere, într-un sistem public, oamenii stau mulți ani, nu au capacitatea la fel de bine ca un om care vine din exterior să vadă lucrurile care nu sunt în regulă. Și în toate discuțiile mele pe care le-am avut cu oameni din societatea civilă care au o carieră în spate, cu antreprenori din România, cu oameni care stăpânesc politici publice, am invitat întotdeauna să vină în administrație să-și pună în valoare priceperea pe care au dovedit-o în sectorul privat sau în zona de politici publice pe care o gestionează în așa fel, încât să schimbăm lucrurile. Pentru că cineva care vine din afară, cu o expertiză certificată, vede lucrurile mai bine decât cei din interior.

Asta a fost logica și asta m-a îndemnat și întotdeauna voi susține să intre în permanență oameni din afară în lumea administrației și în cea politică pentru a o reîmprospăta și pentru a aduce o altă perspectivă. Și asta a fost această logică.

Dan Tăpălagă: Deci categoric nu știați despre dosar, despre problemele domnului Anastasiu?
Ilie Bolojan: V-am spus asta, nu am discutat cu dânsul aceste aspecte. Am colaborat bine în toți acești ani. L-am cunoscut ca un om care avea o carieră în spate, s-a implicat în zona de antreprenoriat, în zona de reprezentare a companiilor, în think-tank-uri care gestionau diferite probleme și din păcate, asta este situația.

Dan Tăpălagă: A fost propunerea dvs. sau v-a fost sugerată?
Ilie Bolojan: A fost o propunere pe care eu am făcut-o.

Cristian Pantazi: Apropo de funcționarea defectuoasă a instituțiilor. Vi se pare normal ca domnul Anastasiu să prim să primească certificatul ORNISS, deși a fost implicat în acest dosar? Cum funcționează această instituție care de certificarea ORNISS?
Ilie Bolojan: Am înțeles că a primit acest certificat în perioada în care a fost consilier prezidențial.

Dan Tăpălagă: Dar cu toate astea, certificarea ORNISS primită atunci la Cotroceni i-a permis acces la informații sensibile în Guvern, din poziția de vicepremier având o vulnerabilitate indiscutabilă.
Ilie Bolojan: Cât timp acest dosar în care dânsul era implicat a fost închis, probabil – nu știu, nu am datele după care s-a considerat că totul este în bună regulă și asta a fost acum câțiva ani de zile, probabil.

Cristian Pantazi: Cu cine îl înlocuiți pe domnul Anastasiu ca vicepremier care să se ocupe de reforma companiilor de stat?
Ilie Bolojan: Strict în momentul de față nu va fi o propunere de înlocuire, trebuie identificată o astfel de persoană. Dar pentru că domeniul de care se ocupa dânsul era unul foarte important – reforma companiilor de stat și AMEPIP- voi prelua eu direct aceste responsabilități, în așa fel ca propunerile care au fost deja pregătite de către echipa cu care dânsul a lucrat, să le putem pune în practică.

Pentru că, în afară de această situație, problema de fond este că în societățile comerciale cu capital de stat din România e loc de mult bine, e loc de de performanță mai mare.

Pentru că orice economie care se face la componenta de subvenție, acolo unde societățile beneficiază de subvenții importante, orice control al prețului de producție este mai bine gestionat, orice profit suplimentar se încasează sau orice calitate a serviciilor se îmbunătățește, înseamnă un plus important pentru cetățeni, pentru bugetul de stat și pentru capacitatea noastră de a susține proiecte în domenii vitale gen sănătate, de exemplu, sau educație.

Dan Tăpălagă: Companiile de stat, subiect important: vicepremierul Anastasiu spunea că din cele 1300 de companii de stat, puține sunt performante, produc profit, marea majoritate sunt pe pierderi. Întrebarea este de ce se încăpățânează statul să menține în viață companii care produc pierderi la bugetul de stat în loc să le închidă sau privatizeze.
Ilie Bolojan: Asta trebuie să facem în perioada următoare. Aici e vorba de a-ți asuma niște decizii pe de o parte și, pe de altă parte, a trece de probleme legislative și peste rezistența de sistem. Să știți că dintr-o companie de stat care merge prost nu au toți de pierdut. Cei care sunt la comanda acestor companii, cei care sunt ”clienții” acestor companii, cei de la care companiile de stat nu-și pot încasa arieratele au de câștigat. Nu sunt singuri în general și este o rezistență transistemică.

Și a trece peste această rezistență nu este foarte ușor. Dar având în vedere faptul că acest subiect a fost scos dintr-o zonă de penumbră în care se regăsea de mulți ani de zile și este sub reflectoare, în momentul de față, cu siguranță veți vedea acțiuni în această zonă. Care să facă transparente toate datele care țin de aceste companii, să stabilească indicator de performanță care să ducă la îmbunătățirea activități lor. Iar acolo unde nu este posibil, aceste companii trebuie sau închise sau într-adevăr vândute activele lor sau privatizate, dacă este cazul.

Iar listarea la bursă pentru câteva companii importante din sectorul de transporturi și cel de energie va fi făcută în cursul anului viitor.

Cristian Pantazi: Chiar dacă a fost întârziată, demisia domnului Anastasiu a ridicat problema standardului de la vârful guvernului. Celălalt vicepremier, de data asta de la PSD, domnul Marian Neacu, are o condamnare penală la activ. Nu a fost un simplu martor denunțător ca Anastasiu. Mai poate să stea el în funcție? Mai e sustenabilă poziția lui?
Ilie Bolojan: Cât timp acest lucru este prescris și există instituția reabilitării, se prezumă că orice om are dreptul la un moment dat să-și vadă de viața lui, dacă respectă prevederile legale.

Cristian Pantazi: Așa e, dar nu e vorba de un simplu om, e vorba de un vice-premier. Și aici vorbim de lucrul pe care dumneavoastră l-ați transmis în repetate rânduri – reclădirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în clasa politică. Cum poate fi reclătită această încredere cu un vicepremier condamnat penal?
Ilie Bolojan: E adevărat că o componentă importantă a încrederii ține și de persoanele care ocupă anumite posturi. Din punctul meu de vedere, am încercat întotdeauna să judec oamenii după ceea ce fac și, fără să iau apărarea domnului Neacșu sau oricărui alt om din Guvern, este un om experimentat, care știe foarte mult administrație. Și cred că dacă toate aceste abilități le pune în serviciul bunei funcționari, am putea să facem lucruri importante din punct de vedere al punerii administrației la treabă în serviciul public.

Dan Tăpălagă: Dacă vă întreabă un om simplu: a plecat din guvern un vicepremier martor denunțător, dar rămâne în Guvern un vicepremier care a fost condamnat penal. De ce?
Ilie Bolojan: Cu siguranță în perioada următoare, pentru că toate aceste măsuri care sunt luate, unele pentru că țara noastră este într-o situație dificilă, altele de echilibrare bugetară, altele de reformă, aceste subiecte vor rămâne pe agenda publică. Dar eu v-am spus, cât timp o persoană respectă prevederile legale și poate aduce un aport important, nu văd neapărat o problemă pe tema asta.

Cristian Pantazi: Lui Dragoș Anastasiu putem să-i dăm dreptate cu un lucru din ce a spus în conferința de presă, și anume ca ANAF de-a lungul timpului a fost folosită ca armă politică împotriva unor oameni de afaceri sau asupra unor împotriva unor entități incomode pentru politicieni.

Dan Tăpălagă: Sub ANAF s-a creat o rețea întreagă de complicități între șefii ANAF și firme de consultanță.

Ilie Bolojan: Astea sunt defecțiuni puternice de sistem.

Dan Tăpălagă: De sistem, da. Dar stați să vedeți cine a condus ANAF.

Cristian Pantazi: În 2017, doua publicații independente – Hotnews la care lucram amândoi atunci și Rise Project – au fost călcate de antifraudă la comanda politică a lui Liviu Dragnea, pentru că publicaserăm noi și colegii de la Rise Project atunci investigații care erau foarte neplăcute pentru domnul Dragnea. Antifraudă era condusă de o anume doamnă, Mirela Călugăreanu.

Dan Tăpălagă: Apropo, vă spune ceva acest nume? Știți în ce funcție, doamna Călugăreanu?
Ilie Bolojan: Doamna Călugăreanu este în momentul de față președintele Curții de Conturi.

Dan Tăpălagă: Cum a ajuns ea președintele Curții?
Ilie Bolojan: A ajuns datorită deciziei care a fost adoptată, dânsa fiind în bordul de consilieri și ca urmare a vacantării acestui post, a fost propusă și susținută să conducă Curtea de Conturi.

Dan Tăpălagă: Și prin votul Parlamentului, adică inclusiv prin votul partidului pe care îl conduceți.
Ilie Bolojan: Da.

Cristian Pantazi: Cum e posibil să vedem, apropo de încredere a în instituții, încrederea în clasa politică, să vedem un șef de instituție care a făcut un astfel de lucru în urmă cu 8 ani?
Ilie Bolojan: Deci eu nu am date care să o califice pe doamna Călugăreanu. Cred că ne-am văzut de vreo două ori. A fost într-adevăr o perioadă lungă de timp președinta ANAF-ului.

Dan Tăpălagă: Bănuiesc că sub ea s-a născut tot sistemul ăsta de complicități.
Ilie Bolojan: Șefii ANAF, în general, sau au tolerat acest sistem sau nu l-au putut controla. Sau poate unii l-au dezvoltat, nu pot să vin să pun etichete unora sau altora gratuite. În orice caz, conducerile ANAF nu s-au luptat cu acest sistem.

Dan Tăpălagă: S-au luptat cu presa independentă care dezvăluiau abuzurile făcute de cei care conduceau România la vremea respectivă. Vorbim de 2017. Doamna Călugăreanu, repet, a fost șef ANAF atunci când ANAF-ul  a tăbărât pe două publicații independente.
Ilie Bolojan: Nici acest tip de controale de tip politic în care o instituție a statului este folosită ca o ghioagă, indiferent că este împotriva presei sau unor societăți comerciale sau unor competitori care sunt conectați, să spunem, concurența lor este conectată la conducerea unei instituții, sunt lucruri pe care nu le putem accepta și nu trebuie să le încurajăm.

Dan Tăpălagă: Dar vedeți, ăsta e un slogan. Spuneți ,,nu le putem accepta, nu trebuie să le tolerăm”. E frustrant pentru noi, ca jurnaliști, să vedem că astfel de oameni ajung sub cei care vorbesc despre reforma instituțiilor și vor să facă reforma instituțiilor – cum sunteți dumneavoastră – ajung totuși recompensați în funcții importante: Președintele Curții de Conturi, fie și interimar. Doamna Călugăreanu, va face verificări din această poziție asupra întregii administrației publice din România. Cum e posibil să fie în funcția asta?
Ilie Bolojan: Este posibil pentru că administrația este în momentul de față populată de oameni care vin cu funcțiile de acum 2 ani, de acum 4 ani, de acum 9 ani, de acum 10 ani de zile. Iar aceste schimbări care sunt necesare nu pot fi făcute de pe o zi pe alta. Și știți, când ajungi pe o funcție publică, așa cum am ajuns și eu la o primărie cum este Oradea sau la Consiliul Județean sau în alte părți, să știți că nu lucrez cu oameni perfecți, nici tu nu ești perfect, nu lucrezi cu oameni ideali, ci lucrezi cu cei care găsești acolo.

Deci nu-ți poți de cele mai multe ori nici aduce echipa, pentru că e greu să faci reduceri de personal, dar în același timp tu să-ți populezi toată instituția cu oamenii tăi. Și nu este deci ușor să faci performanță sau să schimbi lucrurile cu oameni care poate nu gândesc ca tine, care nu lucrează împreună cu tine, ci uneori, de pe poziția publică pe care o ocupă, lucrează împotriva ta. Dar ăsta este un dat, nu este ceea ce își dorește cineva care vrea să facă reformă sau nu  ține de conjunctura în care te găsești, de susținerea pe care o ai în spate, uneori, de abilitățile pe care le ai și de puterea de muncă de a trece peste astfel de rezistență.

Cristian Pantazi: Dar există și un exemplu de om nou, deci nu unul pe care l-ați moștenit. E vorba de domnul Daniel David, care și el i-a acuzat că a rupt acest contract nescris între clasa politică și cetățeni. El a promis inițial că nu va crește norma didactică la profesori, după care a crescut-o. A promis transparență totală în deciziile de la minister, după care a cenzurat un punct de vedere al Institutului pentru Științele Educației. Mai e locul lui în guvern?
Ilie Bolojan: L-am susținut pe domnul ministru David și în guvernul format la sfârșit anului trecut, având în vedere parcursul domniei sale și cartea de vizită pe care prin munca dânsului și-a câștigat-o în acești ani. Acum, la modul deschis, fiecare ministru, fiecare om care este într-o numită poziție are zile mai bune sau mai proaste, are decizii mai inspirate sau nu. Dacă te iei după fiecare decizie mai puțin inspirată, s-ar putea să nu rămâi nici cu miniștrii și nici cu premier în fiecare zi.

Problema noastră de bază este să urmărim liniile directoare majore care pot crea condiții de schimbare în România, dar în mod inevitabil, în fiecare zi vom greși într-o anumită manieră sau alta. Probabil că și domnul David, legat de aspectele pe care le-ați ridicat, ar fi putut să greșească. Eu nu am toate datele.

Cert este că creșterea normei didactice nu a ținut de ministrul educației. A fost o decizie a coaliției de guvernare care a fost prinsă în programul de guvernare. Deci e un lucru care nu ține de dânsul. În ceea ce privește celălalt aspect, pe care nu-l stăpânesc foarte bine, înțeleg că le-a cerut o nouă analiză. Nu am toate datele, dar v-am spus, chiar dacă este exact așa cum spuneți dumneavoastră, nu poți fi în fiecare zi la cea mai bună formă a ta și uneori iei decizii, poate care sunt neinspirate. Nu sunt aici să scuz pe nimeni, dar v-am spus, nu poți să schimbi oameni în fiecare zi vizavi de de o întâmplare sau alta. Trebuie să urmărim direcțiile majore. Dacă nu le facem, atunci într-adevăr, trebuie să plecăm acasă. Asta e situația, pentru că nu vom avea un impact în ceea ce privește economia României.

Dan Tăpălagă: Apropo de concesii și de unii pași înapoi pe care trebuie să-i faceți din poziția de premier ambițios, care își propune reforme mari în statul român, ați ajuns să face și concesii partenerilor de guvernare. De la pachetul doi, de pildă, discutat în coaliție, în ce privește tăierea fondurilor pentru anumite obiective de investiții am văzut pe domnul Simonis de la Timiș, proclamănd victoria în ce privește construcția unui stadion local, deși sunt investiții pe vremuri de criză, discutabile, nenecesare poate. De ce ați făcut aceste concesii?
Ilie Bolojan: Nu s-a făcut nici o concesie de natură a afecta echilibre bugetare. Dar e adevărat că într-o coaliție de patru partide, în care săptămânal vii cu niște propuneri care generează inevitabil nemulțumiri, pentru că se corectează lucruri negative pe care le-am practicat de mulți ani de zile sau se limitează cheltuieli pentru că nu mai avem bani ca țară, inevitabil apar discuții și discuțiile. De exemplu, strict la întrebarea dumneavoastră, a apărut pe componenta de stadioane, care în momentul de față sunt în faze avansate de licitații la Ministerul Dezvoltării.

Asta înseamnă că aveam două posibilități, ai o licitație în care ai atribuit lucrarea și ai două posibilități: să finalizezi atribuirea fără să semnezi contractul de execuție, așteptând un an-doi până când situația financiară se îmbunătățește și mergi cu contractul mai departe, sau să anulezi practic total licitația și peste un an-doi s-o reiei de la zero. Se reîncepe o nouă procedură de licitație, care pentru obiective mari înseamnă între șase luni și un an de zile întotdeauna. Și atunci, în această situație, decizia care a fost luată a fost ca pentru aceste obiective să se finalizeze adjudecarea, dar fără să se semneze contractul, el urmând să fie semnat în momentul în care situația financiară se va îmbunătăți.

A doua discuție pe această componentă ține de cofinanțare a acestor investiții. Dacă am făcut erori administrative, de sistem, este că de multe ori am finanțat investiții în totalitate pentru administrația publică locală. Situația în care primarul localității, într-o manieră lipsită de responsabilitate, a solicitat un stadion cât mai mare, o sală de sport cât mai mare, o clădire cât mai mare, pentru că atât timp cât el nu cofinanța cu niciun leu, nu-l interesa dacă statul își folosește eficient banii sau nu.

Și avem, datorită acestui sistem, clădiri supradimensionate care stau nefolosite sau alte active care sunt realizate în comune sau în localități unde nu au utilizare corespunzătoare, sunt subutilizate. De aceea, introducerea unui mecanism de cofinanțare vine practic ca pe lângă prioritizare, să asaneze, să însănătoșească alocările financiare către unitățile administrative.

Cristian Pantazi: Apropo de PSD, există deja zvonul că unii lideri PSD vor să scape de Guvernul Bolojan. Vă temeți că PSD ar putea vota acum, în august sau în toamnă, o moțiune de cenzură alături de opoziție, alături de partidele AUR, celelalte partide extremiste?
Ilie Bolojan: Acest guvern va funcționa atâta timp cât are o susținere parlamentară. În momentul în care nu mai are, în mod evident că nu va funcționa. Eu cred că atât PSD, cât și celelalte partide care sunt membre ale coaliției sunt conștiente de situația în care se găsește România și de corecțiile care trebuie făcute. Indiferent cine este premier sau ce partide și ce componență explicită de miniștri are un guvern sau altul, indiferent cine este astăzi în guvernare, trebuie înțelese câteva lucruri foarte simple. România s-a îndatorat foarte mult în acești ani. România a consumat mult mai mult decât își putea permite. Pe cale de consecință, indiferent cine este în guvernare, aceste reforme sunt inevitabile. Sigur, se poate discuta de gradualitatea lor cât sunt, de unde e greutatea mai mare într-o direcție sau alta.

Se poate discuta de cronologie, ce măsuri se iau primele. Dar suntem în niște constrângeri foarte puternice care țin atât de accesarea proiectelor europene, țin de angajamentele pe care ni le-am luat și față de parteneri și față de cetățeni și nu le-am respectat, țin de de faptul că practic nu mai sunt fonduri ca să fie acoperite toate lucrurile cu care administrațiile locale, serviciile în general ale statului, de la educație la sănătate la administrația centrală erau obișnuiți. Nu mai putem merge în această formulă și deci, indiferent cine va fi, vor trebui făcute corecțiile. Dacă se va considera că sunt variante mai bune, foarte bine, nu văd o problemă pe tema asta.

Problema pe care pe care o avem ca țară este că ar fi bine să nu ne schimbăm guvernele foarte des și să nu avem o instabilitate foarte mare, pentru că întotdeauna, atunci când este judecată o țară vizavi de riscul de împrumut pentru țara respectivă, stabilitatea politică, indiferent cine este premier – nu pentru că eu sunt în momentul de față – este un indicator important și ar trebui să ne gândim cât se poate de serios la acest aspect.

Dan Tăpălagă: Dar vedeți riscul unei moțiuni de cenzură AUR în toamnă?
Ilie Bolojan: E foarte posibil ca Opoziția, dacă sunt asumări de răspundere sau sunt sesiuni parlamentare normale, să utilizeze această armă pe care o are la dispoziție în plan parlamentar. În ce măsură va avea succes sau nu, rămâne de văzut.

Cristian Pantazi: Apropo de stabilitatea politică de care vorbiți, ce relații aveți cu președintele Nicușor Dan? Simțiți susținerea lui în ceea ce faceți la guvern?
Ilie Bolojan: Avem o relație de colaborare și de respect și domnul președinte, cel puțin în această perioadă, prin toate formulele prin care am colaborat vizavi de politica externă, pe componenta de apărare, de exemplu, am avut o colaborare bună.

Cristian Pantazi: Cu toate acestea, domnul președinte v-a înțepat public pe tema TVA și pe tema comunicării măsurilor. Simțiți că a fost o un moment critic, acela în care dumneavoastră ați luat decizia să măriți TVA, deși el a spus-o și public că nu vrea mărirea TVA?
Ilie Bolojan: Nu a fost un moment plăcut pentru mine. Pentru că, într-adevăr, președintele României ne-a solicitat să facem tot ceea ce este posibil să nu creștem TVA-ul, dar în discuțiile pe care le-am avut ulterior cu partenerii noștri, în toate analizele financiare legate de corecții pe care le putem pune în practică pentru a reduce deficitul bugetar, pentru a nu intra într-o zonă în care să fim degradați la un nivel care să ne ducă în incapacitate de plată, nu am avut altă soluție.

Dan Tăpălagă: Și atunci în ce constă colaborarea bună? Dacă dumneavoastră pe o decizie-cheie ați dorit creșterea TVA, iar președintele nu a dorit creșterea.
Ilie Bolojan: Această decizie era o componentă care ține exclusiv de competența Guvernului. Colaborarea corectă ține de aspectele în care avem, să spunem, responsabilități partajate sau în domeniile în care președintele României reprezintă țara noastră, de exemplu, la Consiliul European, își asumă niște răspunderi pe zone care țin parțial de Guvern, chiar dacă sunt anumite aspecte care țin de competitivitate, de exemplu, sau pe partea de energie și unde întotdeauna am lucrat în tandem, în așa fel încât ceea ce dânsul își asumă, reprezentând România, să știe că se poate baza, că vom pune în practică. Și mi se pare un lucru de bun augur și normal și pe care îl voi susține atât timp cât voi fi pe această poziție.

Dan Tăpălagă: Întrebările grele au trecut, domnule premier, de acuma vin întrebările foarte grele. Sunteți de acord cu retrimiterea legii Vexler în Parlament de către președinte, pe motiv că nu este suficient de clară și că ar putea încălca libertatea de exprimare?
Ilie Bolojan: Este o prerogativă a președintelui României să retrimită legile la Parlament în momentul în care această lege va ajunge în Parlament. Eu nu am apucat, vă spun sincer, să mă uit peste ea, pentru că chiar la votul final pe această lege nu am fost atunci când s-a dat votul final. O să mă uit peste ea, o să-mi fac un punct de vedere și partidul pe care îl reprezint se va exprima cu siguranță atunci când se va da votul pe această formulă.

Dan Tăpălagă: Conflictul președinte-premier este încorporat în Constituția României. Toți președinții de dinaintea lui Nicușor Dan au sfârșit prin a intra în conflict cu premierul. Cel puțin în primul mandat. Președintele vede în premier, un potențial rival politic la câștigarea celui de-al 2-lea. Prin urmare, de ce v-ar ajuta președintele Nicușor Dan să reușiți politic? De ce și-ar ajuta un potențial rival?
Ilie Bolojan: Nu știu care sunt calculele unui președinte sau unui alt președinte, bazându-vă pe istoria contemporană. Știu un lucru: acest guvern a venit într-o situație foarte dificilă. Aici nu e vorba să acționezi din calcule politice. Cel puțin în ceea ce mă privește, a fost un gest de responsabilitate, văzând în ce situație suntem, când n-a fost niciun entuziasm să-ți asumi această importantă funcție, într-o perioadă în care trebuie să faci ce ține de tine și de colegii din Guvern, să trecem România prin această situație dificilă.

Deci, aici nu e vorba de calcule politice, este pur și simplu un aspect de responsabilitate și probabilitatea ca acest guvern să termine prost este foarte mare, dar nu asta este problema. Problema este ca în timpul în care va rămâne pe poziție să facă ceea ce trebuie pentru România. E foarte dificil să faci reforme dure să  iei măsuri care, de exemplu, afectează proiecte importante, corectează nedreptăți, pentru că toate aceste lucruri generează nemulțumiri. Acest lucru îl vedem, nu îl vom putea evita, dar cu toate aceste lucruri trebuie să facem ceea ce este nevoie pentru țara noastră. Asta vom face în perioada următoare.

Dan Tăpălagă: Vă întreb puțin altfel, domnule premier. Simțiți în acest moment că beneficiați de susținerea 100% a președintelui Nicușor Dan?
Ilie Bolojan: Am colaborat bine în această perioadă cu domnul președinte. Acesta este adevărul, nu fac declarații de formă, vă spun corect care a fost percepția mea și nu am nimic ce să-i reproșez.

Cristian Pantazi: Am văzut o colaborare politică între PNL și USR, miniștrii din cele două partide, liderii din cele două partide, care parcă vorbesc aceeași limbă în acest guvern. Există vreun proiect politic de alianță între partidul pe care îl conduceți și USR în viitorul apropiat?
Ilie Bolojan: Nu există în momentul de față niciun niciun calcul de acest tip. Energia partidelor cred că este în momentul de față concentrată pe o bună colaborare în interiorul guvernului și asta trebuie să facem cu toți partenerii din guvern, să ne respectăm între noi, să respectăm înțelegerile pe care le-am făcut pentru că înseamnă un program de guvernare pus în practică cât mai repede posibil.

Asta înseamnă costuri mai mici pentru români, înseamnă șanse mai mari pentru România să treacă mai repede prin această situație dificilă. Dacă asta facem, înseamnă că sunt premize bune să recâștigăm încrederea între partied.

Sigur se poate discuta în partea a doua a acestui ciclu electoral, când ne apropiem de 2028, de strategii de alianțe, de pregătiri, de colaborări. Respectul între partide, câștigarea încrederii se face în timp și astea sunt premizele pentru viitoare proiecte de colaborare.

Cristian Pantazi: Trecem la pachetele de măsuri propriu-zise. Pachetul doi pe care l-ați anunțat va fi adoptat prin asumarea răspunderii sau prin altă formă? Ați luat o decizie?
Ilie Bolojan: În zilele următoare, Coaliția va decide care va fi forma prin care acest pachet va fi pus în practică în așa fel, încât să aibă efecte cât mai repede posibil și să fie adoptat în condițiile în care anumite prevederi să aibă într-adevăr efectele pe care ni le dorim. În cursul acestei săptămâni, foarte probabil se va lua o decizie în acest sens.

Cristian Pantazi: Câte pachete de măsuri ați programat pentru acest an? Trei pachete sau patru pachete.
Ilie Bolojan: Sunt proiecte de amploare mare. De exemplu, pachetul pe sănătate sau pachetul pe administrație publică, care înseamnă modificări multe și cu impact destul de mare, care nu pot fi adoptate decât în această formă de pachet. Alte modificări, care înseamnă, de exemplu, reorganizarea unor instituții centrale, pot fi adoptate prin ordonanțe de urgență sau prin hotărâri de guvern. Deci vor fi blocuri mari de de soluții adoptate și, în fiecare săptămână, mai multe hotărâri de guvern sau ordonanțe care înseamnă reforma unor instituții.

În aceste zile, lucrez cu miniștrii pentru a planifica reorganizarea instituțiilor centrale în așa fel, încât fiecare instituție să fie auditată din punct de vedere al încărcării de personal, al eficienței instituției, al serviciilor pe care le oferă. Dacă se constată că lucrurile nu sunt în bună regulă, ele trebuie corectate printr-o hotărâre de guvern. Asta vom face în perioada următoare.

Deci acest al 2-lea pachet este tot un pachet mare și, funcție de analiza măsurilor care trebuie puse în practică prin pachetul de guvernare, în perioada următoare tot coaliția va decide dacă vom merge în sistemul acesta disipat – hotărâri, ordonanțe – sau se va recurge la un pachet trei sau la un pachet patru.

Rep: Reforma pensiilor speciale în ce pachet intră?
Ilie Bolojan: Reforma pensiilor speciale, cele cu privire la magistrați ar trebui să intre în acest pachet care ar trebui adoptat în cursul lunii august.  Aceasta este și o presiune de timp, datorită condiționării unui jalon (din PNRR – n.red.) și avem de recuperat câteva sute de milioane de euro care sunt blocați, pentru că nu am închis această condiționare.

Dar nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și a unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare.

Astăzi, din păcate, în sistemul de justiție avem un mecanism neclar, care a generat mii de procese cu sentințe care au costat statul român miliarde de euro și care trebuie modificat în așa fel, încât să fie un sistem clar, un sistem predictibil care să nu afecteze veniturile din această zonă, dar care să nu mai permită aceste procese și o neclaritate generală. Deci, calitatea actelor legislative care reglementează aceste zone trebuie îmbunătățită.

Cristian Pantazi: Înțeleg că ați finalizat, sau că sunteți foarte aproape de finalizare, proiectul de reformă a pensiilor magistraților.
Ilie Bolojan: Proiectul este aproape finalizat și foarte probabil astăzi sau mâine, în aceste zile, îl vom comunica public pentru dezbatere.

Rep: Care sunt principalele modificări? Dacă ar fi să anunțați în două-trei rânduri principalele modificări și noutăți pe care le aduce acest pachet.
Ilie Bolojan: Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, crește durata după care te poți pensiona și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel, încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar  cât privește și modalitatea la care se raportează.

Rep: Aceste modificări vizează pensiile care vor intra în plată după modificarea legii sau se întoarce și pe pensiile vechi?
Ilie Bolojan: Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constitutional, se referă la viitor.

Rep: Ați spus că în toamnă veți veni cu un pachet care să vizeze toate pensiile speciale. Vă referiți aici și la pensiile militarilor, polițiștilor, jandarmilor, foștilor angajați din servicii secrete?
Ilie Bolojan: Și în această zonă. Vedeți, de exemplu, în zona pensiilor militare sunt destul de multe nemulțumiri legate de recalculări. Și în zonele pe care le-ați precizat sunt neclarități. Deci, și aici se impune o clarificare și cred că în câteva luni de zile, lucrând în colaborare cu autoritățile care gestionează aceste domenii, cu specialiștii lor, se pot pregăti niște pachete care să poată fi dezbătute în Parlament și adoptate în așa fel, încât să avem sisteme clare de pensionare și să fie evitate situațiile din ultimii ani, aspecte care țin de impredictibilitate, de pensionari anticipate.

Problemele pe care noi le avem pe componenta de pensii anticipate sunt legate de sustenabilitatea economiei noastre. Gândiți-vă că între 55 și 65 de ani, maxim jumătate din cei care au această vârstă sunt prinși în economia reală a României datorită pensionărilor anticipate. Acest lucru nu mai este sustenabil pentru o țară în care generațiile care vin și intră în zona  de economie reală sunt mult mai mici decât cele care se vor pensiona în următorii 10 ani de zile.

În această situație, orice guvern trebuie să încurajeze creșterea numărului de oameni care sunt în piața muncii printr-un pachet de măsuri care ține de la limitarea posibilității de a te pensiona, limitarea posibilității de a-ți obține diferite certificate foarte ușor care să-ți genereze niște venituri, reducerea duratei în care poți beneficia, de exemplu, de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni.

Un pachet de măsuri complexe care să ducă mai mulți români în economia reală, pentru că, exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcționa în aceste condiții dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm munca, dar munca reală.

Cristian Pantazi: Apropo de certificate și de diverse beneficii. Am auzit săptămâna trecută în spațiul public discuții despre numărul tot mai mare al beneficiarilor de certificat de handicap sau pensionari pe motiv de handicap. Aveți date în acest sens, e o problemă sistemică?
Ilie Bolojan: Este o problemă sistemică pentru că am ajuns să avem în România 966.000 de persoane care beneficiază de pensie de handicap.

Cristian Pantazi: E mult, e puțin?
Ilie Bolojan: E un număr foarte mare pe care îl avem și cu siguranță o parte din din cei care beneficiază de aceste drepturi sunt persoane care l-au obținut într-o manieră discutabilă. Din păcate, fiind într-o pondere care se vede din statistica ce iese în evidență din numărul de localități sau în anumite zone. Ei afectează și drepturile celor care sunt într-o situație obiectivă și ceea ce ce trebuie să facem este nu doar să limităm pe cât posibil aceste posibilități de a-ți obține certificatele ușor, ci și să ne îndreptăm împotriva celor care generează aceste situații. Și deci, să inversăm cumva centrul de de acțiune, să ne îndreptăm împotriva celor care eliberează aceste certificate în mod neconform, pentru că altfel lucrurile vor continua. Și asta este o măsură pe care Ministerul Muncii o pune practică în această perioadă.

Dan Tăpălagă: Este posibil să majorați TVA în acest an sau anul viitor, în cazul în care pachetele de măsuri nu vor da efectele pe care le așteptați?
Ilie Bolojan: Suntem în următoarea situație. Anul trecut, la final de an, am adoptat acel pachet de legi, ordonanța trenuleț. El ar fi trebuit să frâneze cheltuielile cu personalul din administrația publică și să genereze o reducere de 5% pe primele șase luni, lucru care nu s-a întâmplat, pentru că prin 98 de memorandumuri am creat excepția, am dat derogări și, în situația de față, datele financiare sunt mai proaste decât cele estimate.

Ca atare, pachetul de măsuri pe care l-am adoptat are niște estimări de rezultate. Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de realitate, dacă vom continua să punem în practică toate aceste măsuri, probabilitatea pe care ați enunțat-o dumneavoastră de a crește alte taxe, inclusiv TVA-ul, va scădea foarte mult.

Dacă, indiferent cine va fi în guvernare, nu vom avea rezultatele scontate, nu vom pune măsurile în cascadă e doar o problemă de timp, până din nou, cheltuielile vor absorbi aceste venituri suplimentare, care se vor încasa de la 1 august până pe finalul anului. Și deci, dacă nu ne vom controla cheltuielile și nu ne vom încasa veniturile și nu vom economisi banii, vom ajunge din nou cu spatele la zid, ceea ce va însemna că guvernul care va fi atunci – actualul Guvern sau un alt guvern – va fi pus în situația sa ia alte măsuri. Sper să nu ajungem în această situație.

Dan Tăpălagă: Vorbiți, domnule premier, ca și cum v-ați împăcat cumva cu ideea, că undeva prin toamnă e posibil să fiți schimbat, că există acest risc să fiți schimbat din funcție.
Ilie Bolojan: Nu vorbesc în sensul acesta, am vorbit în general. Asta poate să se întâmple în toamnă, poate să se întâmple anul viitor, poate să se întâmple în 2027. Dacă nu învățăm din lecțiile pe care le-am primit în acești ani, că a nu-ți gestiona bine banii, a nu elimina risipa, a nu ți-i încasa pe cei care trebuie să ți-i încasezi și a nu lucra pentru a crea condiții de dezvoltare, te duce într-o fundătură înseamnă să repetăm aceleași greșeli. Sper să nu le mai repetăm.

Cristian Pantazi: Apropo de bani, câți bani estimați că va pierde România din fondurile PNRR din cauza ratării unor reforme asumate, atât din granturi, cât și din împrumuturile mai ieftine?
Ilie Bolojan: Noi sperăm să nu pierdem niciun leu din granturi, deci din cele 13,5 miliarde de euro. În ceea ce privește componenta de împrumuturi, România nu pierde, practic, bani. Trebuie să ne asumăm o sumă pe care într-adevăr o putem consuma până anul viitor, pentru că, dacă am vrea să ne asumăm o sumă mai mare decât putem consuma, nu vom face decât să pierdem acești bani în plus, să plătim și niște penalități.

Acum sunt negocierile în curs între Guvern, ministere și Comisia Europeană în așa fel, încât până în toamnă să avem lista completă de proiecte care rămân în finanțare și abia atunci o să vă spun exact cât din componenta de împrumut își propune România să acceseze. Cu cât am accesa o cotă mai importantă din componenta de împrumut pe proiecte relevante, cu atât condițiile acestui împrumut sunt mai bune decât cele care le luăm de pe piață.

Deci România ar câștiga la capitolul dobânzi sau rambursări niște sume importante, pentru că aceste credite sunt date, ca și creditul în domeniu apărării, în condiții mult mai bune decât cele pe care România le poate contracta de pe piețele normale.

Dan Tăpălagă: Și ultima întrebare, apropo de reforme, credeți că statul român își mai poate permite să mențină o gaură neagră precum Tarom sau această companie de stat trebuie închisă sau vândută?
Ilie Bolojan: Eu cred că românii ar trebui să aibă o companie de aviație. În primul rând, că este o țară mare, iar conectivitatea aeriană este o condiție de dezvoltare. O țară care este un hub aerian cu aeroport principal, cum este Bucureștiul, este o țară care are un plus de șanse să se dezvolte, conectivitatea fiind un element de bază.

Atunci când o mare companie decide să investească într-o țară sau alta. Aveți dreptate că există conexiuni externe, dar întotdeauna e este important să ai un hub al unei companii în țara respectivă.

Care-i maniera în care Taromul poate evolua – este evident printr-o bună administrare, incomparabil mai bună decât s-a făcut până acum. Faptul că în acționariatul companiei ar intra niște companii mari de aviație sau ar intra într-o formulă de parteneriat, nu văd o problemă, dar este bine ca România să aibă o companie care are baza și hub-ul principal în București.

Dan Tăpălagă: Deci e posibilă o privatizare a TAROM, sunt companii interesate?
Ilie Bolojan: Nu aș vrea să înțelegeți asta, dar asta e o ipoteză  importantă, dacă noi nu suntem în stare să facem o administrare bună. Gândiți-vă, de exemplu, la Polonia și compania poloneză LOT, care s-a dezvoltat foarte bine în acești ani și a făcut ca Varșovia să fie cel mai mare aeroport din estul Europei, ceea ce este un avantaj competitiv pentru Polonia. Și asta trebuie să încurajăm și noi pentru capitala țării noastre.

• Citește și fragmente relevante din interviu:

VIDEO EXCLUSIV Prima reacție a premierului Bolojan în scandalul Anastasiu: Nu am știut despre dosar / Nu acceptăm darea de mită sau taxele de protecție / Am date despre oameni de decizie ale căror rude au firme care dau consultanță unor companii controlate de ANAF / Voi prelua eu reforma companiilor de stat

VIDEO EXCLUSIV Premierul Ilie Bolojan anunță un pachet pentru reforma pensiilor militare în toamnă / Ajutorul de șomaj ar putea fi acordat doar 6 luni, în loc de un an / ”Problemele pe componenta de pensii anticipate sunt legate de sustenabilitatea economiei”

EXCLUSIV VIDEO Premierul Bolojan a anunțat că legea privind pensiile magistraților este aproape finalizată. Crește vârsta de pensionare la 65 de ani iar valoarea pensiei ”va fi după model european”

EXCLUSIV VIDEO ”Nu a fost un moment plăcut pentru mine” / ”Probabilitatea ca acest guvern să termine prost este foarte mare” / Ce spune premierul Ilie Bolojan despre relația cu președintele Nicușor Dan: ”Nu am nimic ce să-i reproșez”