G4Media.ro

Limbajul și vocabularul folosite de un copil în primii ani de școală…

Limbajul și vocabularul folosite de un copil în primii ani de școală prezic cel mai bine capacitatea de a înțelege mai târziu un text citit – Studiu condus de un cercetător român, publicat într-un prestigios jurnal

România a intrat în pandemia COVID-19 care a închis școlile pentru o perioadă record cu cel mai mare nivel al analfabetismului funcțional înregistrat în ultimii 6 ani: 44%. La un an după ce România s-a plasat pe ultimul loc în UE la matematică și penultimul la citire și științe, un studiu realizat în țara noastră cu privire la contribuția factorilor cognitivi asupra dezvoltării alfabetizării a fost publicat în prestigiosul jurnal al editurii Springer ”Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal”. Rezultatele au arătat că „cel mai mare predictor al dezvoltării abilității de înțelegere a unui text citit este limbajul” și cât de dezvoltat și bogat este el, nu memoria de lucru, inhibiția sau atenția, a explicat pentru Edupedu.ro autorul principal al cercetării Dacian Dolean, care este cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„În general, în clasa a 2-a copiii din România ajung să decodeze automatizat suficient de bine [să citească cuvintele corect și fluent – N.Red.] pentru ca atenția profesorilor să se reorienteze asupra dezvoltării limbajului pentru ca elevii să ajungă să înțeleagă textul citit. Trebuie precizat însă că există copii care se chinuie să decodeze automatizat chiar și la gimnaziu, deci această afirmație trebuie interpretată cu precauție”, a avertizat Dolean.

Studiul derulat în România (Language skills, and not executive functions, predict the development of reading comprehension of early readers: evidence from an orthographically transparent language) a fost publicat în urmă cu două săptămâni în jurnalul ”Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal”, una dintre cele mai reprezentative publicații academice specializate pe problematica alfabetizării. La scurt timp de la publicare, studiul a devenit vizibil în întreaga lume, inclusiv din SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Australia, Africa de Sud, Colombia, Venezuela, Italia, Spania, Norvegia, Suedia sau Olanda.

Pe pagina editurii Springer apare indicat faptul că studiul este al 4-lea cel mai citit din toate cele 599 articole publicate în acest jurnal (centilul 99), cu un index al atenției de 72 în timp ce index-ul mediu al atenției articolelor publicate în acest jurnal este de 5.

Autorul principal al cercetării, Dacian Dolean, cercetător principal la Universitatea Babeș-Bolyai, a vorbit într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro despre concluziile studiului, despre echipa care a lucrat la realizarea lui și despre motivele pentru care domeniul științelor educației este subdezvoltat în România, cu cercetări aproape inexistente în publicațiile internaționale cu impact mare.

„Pe domeniul științelor educației din România standardele de scriere academică sunt scăzute, așa cum reiese din articolele publicate pe acest domeniu în România. Nu este suficient doar să nu plagiezi – aceste expectanțe sunt foarte scăzute. Trebuie să știi cum să argumentezi foarte bine tot ce scrii, să folosești o metodologie adecvată, iar povestea ta să aducă un plus de valoare”, a declarat Dolean.

Q: Care sunt principalele concluzii ale studiului?

A: Studiul investighează rolul pe care îl au factorii cognitivi ca memoria de lucru, inhibiția sau atenția (funcțiile executive) asupra dezvoltării abilității de a înțelege un text scris. Pentru a analiza impactul lor, am pus în aceeași ecuație și două variabile clasice care prezic dezvoltarea înțelegerii textului, respectiv decodarea automatizată și abilitățile lingvistice. Rezultatele ne-au arătat că pentru copiii care învață să citească într-o limbă cu ortografie transparentă (fonetică), cel mai mare predictor al dezvoltării abilității de înțelegere a unui text citit este limbajul (odată ce copiii și-au dezvoltat abilități suficient de bune de decodare automatizată).

Q: Când ajung copiii din România să citească cuvintele corect și fluent?

Dacian Dolean: Din fericire, studiul nostru a avut un eșantion reprezentativ pentru populația școlarilor din România și putem spune cu o oarecare certitudine că, în general, în clasa a 2-a copiii din România ajung să decodeze automatizat suficient de bine pentru ca atenția profesorilor să se reorienteze asupra dezvoltării limbajului pentru ca elevii să ajungă să înțeleagă textul citit. Trebuie precizat însă că există copii care se chinuie să decodeze automatizat chiar și la gimnaziu, deci această afirmație trebuie interpretată cu precauție.

Q: Printre concluziile cercetării există evidențe ale vreunei situații alarmante în România? Dacă ați fi în poziție de decizie, ce modificări ați introduce urgent, ca urmare a realității decriptate de studiul acesta? 

Dacian Dolean: Analiza datelor ne-a arătat discrepanța uriașă dintre elevi, în funcție de mediul din care provin – dar aceste date nu sunt noi, și le-am arătat în studiile anterioare. Aceste informații nu le-am mai scos în evidență printre concluziile studiului, deoarece am dorit să rămânem focalizați pe elementele de noutate.

Însă țin să precizez o întrebare deosebit de pertinentă a unuia din cei 3 evaluatori anonimi ai articolului: Cum se face că elevii din România au nevoie de 2 ani (clasa pregătitoare și clasa 1) pentru a învăța să decodeze un text citit, când toate studiile făcute pe alte eșantioane de elevi vorbitori de limbi cu ortografii transparente (ex. italieni, finlandezi, spanioli, germani) au nevoie de câteva luni, maxim un an?

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Iata si de ce Minunatul Urias Prietenos nu are ce cauta in mana unui copil.

  2. Sa lăsăm asta cu cititul! Digitalizare, asta e viitorul. Informatica, IT, robotica. Fără Petre Ispirescu (oricum basmele alea sunt sexiste și rasiste)

    • Corect, toată lumea știe că n-ai nevoie să știi să citești pentru informatică, IT sau robotică.

      E clar că toți analfabeții sunt trimiși direct la facultatea de informatică, nu?

  3. Daca ipoteza verificata aici chiar corespunde realitatii, atunci nu prea avem motive de bucurie: in Romania si cam peste tot gradul de intelegere va scadea pe masura ce se va citi mai putin. N-ar fi o problema atat de mare ca oamenii nu au capacitatea de a intelege, pana la urma se poate trai si cu o gandire de baza. Problema este ca aceasta ipotetica capacitatea scazuta a oamenilor de a gandi, de a intelege, se va ciocni cu realiatea tot mai complexa in care traim.

    • Studiul spune un lucru simplu: totul depinde de familie. Fără sprijin de acasă, doar câteva excepții reușesc în viață. Restul, manele.

  4. e foarte dificil drumul de la 🙂 propoziție – cuvânt – silabă – sunet / sunet – silabă – cuvânt – propoziție 🙂 pt că metoda analitică prevede faptul ca elevul să învețe scrisul (de tipar – de mână) & citititul – simultan 🙂 evident, pt rezultate benefice… elevul trebuie să respecte pașii 🙂 în caz contrar …

  5. O argumentare clara de ce scoala trebuie sa renunte la ce mai folosita, dar si cea mai nefericita metoda de asa-zisa invatare, dar si de evaluare, anume memorarea papagaliceasca si sterila a textelor din manuale .

  6. „printre concluziile cercetării există evidențe ale vreunei situații …

    Evidențe – evidențe, dar să fie acurate, nu aşa, orişicum! Da? ☆