Judecătoarea Ionela Tudor, apel pe un grup intern la susținerea președintei Liana Nicoleta Arsenie înaintea conferinței de presă a Curții de Apel București organizată după dezvăluirile Recorder: „Trebuie să fim uniți împotriva acestui asalt împotriva justiției” / Magistratul a suspendat analiza tezei de doctorat a fostului premier Ciucă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Judecătoarea Ionela Tudor, magistrat la Curtea de Apel București, a făcut apel pe un grup intern al instanței ca judecătorii și grefierii să vină la conferința de presă organizată joi, 11 decembrie, de judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie la „rugămintea doamnei președinte”.

Judecătoarea Ionela Tudor și-a motivat gestul prin faptul că „Trebuie să fim uniți împotriva acestui asalt împotriva justiției”.

Context

Președinta Curții de Apel București, judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie, a organizat joi, 11 decembrie, o conferință de presă la sediul instanței ca răspuns la acuzațiile dure dintr-un documentar Recorder.

Numele judecătoarei Ionela Tudor a devenit notoriu în spațiu public în 2022, după ce G4Media.ro a dezvăluit modul în care a motivat decizia dintr-un dosar de la CAB în care, în martie 2022, i-a admis premierului Nicolae Ciucă o cerere de suspendare a înregistrării a trei sesizări de plagiat pentru teza sa de doctorat.

Acestea fuseseră depuse la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, instituție subordonată Ministerului Educației, și urmau să ajungă pe masa Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Cele trei sesizări erau inspirate dintr-un articol publicat în ianuarie 2022, pe site-ul pressone.ro, de jurnalista Emilia Șercan.

Făcută publică la aproape 4 luni de la pronunțare, motivarea lui Tudor a invocat faptul că România are nevoie de stabilitate și că scandalul plagiatului i-ar putea avantaja pe competitorii politici ai lui Ciucă: ”generarea unei astfel de ştiri (despre situația analizei plagiatului n.r.) are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.”

Aceste argumente au stârnit controverse în spațiul public, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), în numele mai multor ONG-uri, depunând o sesizare la Inspecția Judiciară.

CRJ a susținut că această modalitate de redactare conține ”evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în fața electoratului, ceea ce are putea fi o încălcare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.” Inspecția Judiciară a clasat sesizarea, dar petenții au depus contestație la Curtea de Apel București, instanță unde procesul va începe luna viitoare.

Ulterior comunicării motivării din procesul de suspendare judecat de Ionela Tudor, Ministerul Educației, prin UEFISCDI, a depus recurs care a ajuns, la începutul lui 2023, pe masa unui complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Stupoare, însă: G4media.ro a dezvăluit faptul că magistrații de aici au închis definitiv dosarul după ce au constatat că recursul UEFISCDI fusese depus în afara termenului legal.

Prin urmare, completul nu a mai analizat pe fond argumentele lui Ciucă și ale UEFISCDI, acțiunea fiind respinsă ”pe excepție”. Ulterior articolului G4Media.ro, Unitatea a emis un comunicat de presă în care a contestat tardivitatea depunerii recursului și a relatat că motivarea deciziei lui Tudor i-a parvenit cu întârziere. Documentul s-ar fi rătăcit câteva zile prin clădire, responsabilă fiind o persoană identificată cu inițialele V.B. care a semnat de primire, dar nu ar fi predat documentul secretariatului UEFISCDI.

Dosarul instrumentat de Ionela Tudor reprezintă o parte a poveștii juridice prin care premierul Nicolae Ciucă a reușit să tergiverseze analiza tezei sale de doctorat de către CNATDCU. În paralel cu procesul de suspendare, el a depus o acțiune în care a cerut, pe fond, anularea celor trei sesizări depuse la UEFISCDI. În iunie 2022, un complet de la CAB condus de judecătorul Marius Iosif i-a admis acțiunea.