Italienii, chemaţi să voteze în cinci referendumuri pe teme de cetăţenie şi muncă, pe fondul temerilor de absenteism / S-ar putea reduce perioada de obținere a cetățeniei pentru cetățenii non-UE

Italienii sunt aşteptaţi să voteze duminică şi luni în cinci referendumuri privind reducerea perioadei de obţinere a cetăţeniei de la zece la cinci ani pentru extracomunitari şi abrogarea unor norme privind disponibilizările, deşi există temeri că prezenţa la vot nu va atinge 50%, prag necesar pentru ca referendumurile să fie validate, informează sâmbătă Agerpres, care citează EFE.

Guvernul premierului de dreapta Giorgia Meloni încurajează oamenii să nu voteze. Meloni însăşi a declarat că va merge la vot, dar nu îşi va ridica buletinul de vot, pentru a nu se obţine cvorumul necesar, ceea ce a provocat proteste din partea opoziţiei, care critică promovarea absenteismului.

Cei doi vicepreşedinţi ai executivului şi lideri ai partidelor din coaliţia de guvernare, ministrul de externe Antonio Tajani din partidul conservator Forza Italia şi ministrul infrastructurii şi transporturilor Matteo Salvini din Liga, de extremă dreapta, au declarat, de asemenea, că nu vor vota.

În opoziţie, partidele de centru-stânga şi-au exprimat sprijinul pentru cele cinci referendumuri şi au încurajat votul.

Cu toate acestea, în cel mai recent sondaj, realizat de Demopolis, doar 46% dintre respondenţi au declarat că sunt la curent cu referendumurile şi numai 30% au spus că vor vota.

Din cele nouă referendumuri organizate în Italia între 1974 şi 1995, doar unul nu a reuşit să atingă cvorumul. În schimb, din 1997 încoace, din cele opt referendumuri organizate, doar referendumul din 2011 privind gospodărirea apelor publice a atins pragul de 54,8% din alegătorii eligibili.

„Scopul este să atingem cvorumul; avem nevoie de cel puţin 50% plus unu pentru ca votul să conteze. Este o luptă corectă. Şi este o oportunitate de a schimba Italia în bine. Voi lăsa tactica exasperată în seama lui Meloni, care speră să facă referendumul să eşueze. Este o ruşine”, a explicat Elly Schlein, lidera principalei formaţiuni de opoziţie, Partidul Democrat (PD).

Referendumul a fost promovat de deputatul Riccardo Magi, din partea partidului progresist +Europa, căruia i s-au alăturat ulterior alte partide, asociaţii şi sindicate, şi care a reuşit să strângă peste 637.000 de semnături.

Obiectivul singurului referendum care nu are legătură cu chestiunile privind munca este reducerea cerinţei de rezidenţă legală de la 10 la 5 ani pentru a solicita cetăţenia, care, odată obţinută, ar putea fi transmisă copiilor minori. Reforma ar afecta cel puţin 2,3 milioane de oameni din Italia.

„Referendumul” – a explicat Magi – „reprezintă un impuls de modificare a unui regulament (cu privire la naţionalitate) care datează din 1992”, pe care el îl defineşte ca fiind ”vechi şi incorect” şi ”care rămâne în vigoare pentru că guvernele şi parlamentele care s-au succedat în ultimii ani nu au avut voinţa politică de a-l schimba”.

Propunerea de referendum este rezonabilă, susţine el, pentru că nu face decât să reducă durata de rezidenţă necesară – de la zece la cinci ani – lăsând neschimbate celelalte cerinţe: venitul minim, statutul juridic, lipsa cazierului şi cunoaşterea limbii italiene.

Celelalte referendumuri, sprijinite de cel mai mare sindicat din ţară, CGIL, urmăresc abrogarea unor norme de muncă, precum cea care prevede că persoanele angajate după 7 martie 2015 în companii cu peste 15 angajaţi să nu fie reintegrate pe post în urma unor concedieri abuzive, chiar dacă un judecător decide că aceştia trebuie să-şi recapete posturile pierdute.

„Scopul nostru este să ajungem la un cvorum în speranţa că majoritatea cetăţenilor va vota pentru că, făcând acest lucru, putem răsturna aceste legi absurde care au fost promulgate. Am organizat referendumurile în acest scop”, a declarat liderul CGIL, Maurizio Landini.

Se solicită, de asemenea, eliminarea plafonului privind indemnizaţia de concediere pentru lucrătorii disponibilizaţi în mod nejustificat din întreprinderile mici, precum şi alte reguli privind utilizarea contractelor pe durată determinată.

O altă întrebare vizează creşterea răspunderii angajatorului în cazul accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale.