INTERVIU VIDEO | Modelul Londrei pentru București: Richard Burdett (LSE Cities) – „Orașul funcționează cu un plan pentru o lume care nu mai există” | Green Belt (centura verde), soluția pentru extinderea haotică: „Dați mai multă putere primarului general și schimbați-l dacă nu livrează”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Economistul și urbanistul britanic Richard Burdett, profesor la London School of Economics and Political Science și director al LSE Cities, a acordat un interviu G4Media în care a vorbit despre experiența Londrei și cum s-ar aplica la București. El a explicat că orașele au nevoie de planuri actualizate constant, dar și de reguli clare pentru dezvoltare, precum o „centură verde” (Green Belt), care să limiteze extinderea haotică. În același timp, Burdett crede în rolul unui primar puternic la nivel metropolitan, care să poată coordona dezvoltarea orașului și să fie responsabil pentru rezultate.

El a explicat că un plan urban trebuie actualizat constant, deoarece orașele se schimbă rapid, iar strategiile vechi nu mai reflectă realitățile actuale. „Folosim un instrument stabilit acum 20 de ani, pentru o lume complet diferită”, a spus Burdett.

Profesorul britanic oferă ca exemplu modelul Londrei, unde strategia urbană este actualizată la fiecare patru-cinci ani, în funcție de mandatul primarului, dar este construită pe o viziune de 25 de ani. Această combinație între adaptare constantă și direcție pe termen lung permite continuitate în proiectele majore, precum infrastructura, transportul sau locuințele.

Legat de structura orașului, Burdett consideră densitatea Bucureștiului un avantaj, nu o problemă, orașul având mai mulți locuitori pe km² decât Londra. Totuși, acest avantaj poate deveni un dezavantaj dacă nu este susținut de servicii publice adecvate. Densificarea trebuie să vină împreună cu transport, școli și infrastructură, altfel apar tensiuni sociale și presiune pe sistemele existente.

O altă problemă a orașelor este extinderea necontrolată în afara lui, care adaugă costuri. Burdett spune, din modelul Londrei, că introducerea unei limite de creștere urbană, de tip „centură verde” (Green Belt), care reduce dezvoltarea haotică. Deși construcțiile la periferie sunt mai ieftine pentru dezvoltatori, ele generează costuri mult mai mari pentru infrastructura publică și consumă terenuri valoroase.

„Cred că ideea unei centuri verzi sau a unei limite de creștere urbană este bună. Să stabilești o limită peste care să nu construiești până când terenul existent nu este utilizat. Există opoziție, desigur, pentru că este mai ieftin să construiești în afara orașului. Dar costurile pentru infrastructură sunt mult mai mari. Și, în același timp, terenul este o resursă prețioasă. Trebuie păstrat verde, pentru mediu și pentru echilibru.”

În privința zonelor cu emisii reduse – măsuri nepopulare – urbanistul crede că acestea necesită curaj politic, dar și alternative reale, în special un sistem de transport public eficient. În același timp, el consideră că problema Bucureștiului nu este doar fragmentarea administrativă, ci lipsa unei coordonări eficiente, fiind nevoie de un leadership metropolitan mai puternic.

În final, Burdett vorbește despre cât de puternic poate fi un primar, pe principiul dați-i mai multă putere și schimbați-l dacă nu livrează.

*Notă: Richard Burdett a fost prezent, la București, la Summitul Capitalelor Europene pentru Arhitectură, Urbanism și Administrație – ediția a II-a, desfășurat la București, în perioada 25–26 martie 2026, la Palatul Băncii Naționale a României.

 Temele principale ale interviului:

• Plan urbanistic general al Bucureștiului (26 de ani)
• Viziune coerentă pe termen lung
• Densitatea ca oportunitate strategică
• Necesitatea unei centuri verzi (Green Belt)
• Costurile extinderii urbane necontrolate
• Transport public insuficient integrat
• Fragmentare administrativă excesivă
• Planificare bazată pe date și participare publică
• Mandat pentru un primar puternic, unul singur

INTERVIU INTEGRAL

Alina Mihai: Aș dori să discutăm despre experiența dumneavoastră din Londra și cum ar putea fi aplicată aici, în București. Capitala are un plan general care are peste 20 de ani. Cât de important este să actualizezi în mod regulat o strategie urbană?

Richard Burdett: Adică să folosești un instrument de politică publică care a fost stabilit acum 20 de ani, ceea ce înseamnă că probabil a fost dezvoltat în cei 10 ani anteriori. Vorbim despre o lume care era foarte, foarte diferită, nu doar în România și în București, ci peste tot. Problemele legate de schimbările climatice, problemele de poluare, problemele de excluziune socială probabil nu erau atât de proeminente. Astăzi sunt. Și, prin urmare, a actualiza un astfel de instrument important, care afectează fiecare locuitor de aici pentru următorii 20 de ani, este absolut esențial.

Alina Mihai: Londra își reînnoiește planul la fiecare cinci ani. Credeți că acest model ar putea funcționa aici, în București?

Richard Burdett: Planul este complet conectat la durata mandatului primarului, care este de cinci ani. Așadar, primarul este obligat să își prezinte planul, planul lui sau al ei, în acest moment sunt doar bărbați, și să treacă printr-un proces foarte lung numit examinare publică. Deci nu este doar că îl scrie, dar și să obțină acord pe el. Asta înseamnă că trebuie să fie actualizat. Dar, foarte important, viziunea este pe 25 de ani. Cu alte cuvinte, chiar dacă este actualizat la fiecare patru sau cinci ani, fiecare trebuie să gândească acest plan pe următorul ciclu de 25 de ani. Altfel, marile probleme care contează cu adevărat – infrastructura, transportul, locuințele – vor dura întotdeauna mai mult decât un singur mandat al unui primar. Deci cum se aplică aici? În primul rând, durata mandatelor primarilor aici este de cât?

Alina Mihai: De patru ani.

Richard Burdett: Ar fi nevoie de un sistem similar prin care ceea ce este adoptat să privească de fapt termenul lung, dar să fie actualizat, altfel ajungi la sistemul pe care îl aveți acum.

Alina Mihai: În discursul dumneavoastră, ați insistat pe importanța densității în evitarea extinderii suburbane. Bucureștiul este deja destul de dens, cum ar trebui să gestioneze acest lucru pe viitor?

Richard Burdett: Am subliniat de asemenea că faptul că Bucureștiul este destul de dens este un avantaj, nu o problemă. Cu alte cuvinte, poți face orașul chiar mai eficient, în special prin modernizarea lui cu un transport public mai bun și alte servicii. Pentru București, densificarea în același timp cu furnizarea altor servicii este cu siguranță posibilă.

Cred că ați văzut în prezentarea mea că am comparat mai multe orașe din Europa. Atena și Barcelona, de exemplu, sunt mai dense decât Bucureștiul. Bucureștiul este mai dens decât Londra. Barcelona a fost un model fantastic în ultimii 30–35 de ani despre cum să densifici zone apropiate de centru care nu erau utilizate eficient. Este vorba despre zona Poblenou, unde în București există cartiere similare care ar putea fi densificate.

Dar punctul cheie este că nu poți doar să densifici de unul singur. Trebuie să oferi și servicii: transport, locuințe, școli și tot ce este necesar pentru a susține noile populații. Altfel apare conflictul – locuitorii spun că nu mai vor dezvoltare, pentru că nu mai găsesc loc la dentist sau la școală. Este nevoie de o viziune completă asupra tuturor elementelor.

Alina Mihai: Dacă înțeleg corect, Londra restricționează dezvoltarea dincolo de Green Belt – centura verde. Credeți că Bucureștiul are nevoie de un mecanism similar?

Richard Burdett: S-ar putea să fie prea târziu. Nu știu suficient despre periferia Bucureștiului, dar pare că există multă extindere urbană. Londra este un caz particular. Milano, de exemplu, are aceeași extindere continuă.

Cred că ideea unei centuri verzi sau a unei limite de creștere urbană este bună. Să stabilești o limită peste care să nu construiești până când terenul existent nu este utilizat. Există opoziție, desigur, pentru că este mai ieftin să construiești în afara orașului. Dar costurile pentru infrastructură sunt mult mai mari. Și, în același timp, terenul este o resursă prețioasă. Trebuie păstrat verde, pentru mediu și pentru echilibru.

Alina Mihai: Revenind în centru. Zonele cu emisii reduse din Londra au fost criticate, dar au îmbunătățit calitatea aerului. Cum pot primarii să susțină politici nepopulare, dar necesare și ce măsuri similare ar putea fi aplicate aici, în București?

Richard Burdett: Ceea ce s-a întâmplat în Londra este că acest primar avea o zonă, care nu era întregul Londrei, dar o parte extinsă din ea, care avea zona de emisii reduse. Așadar, se numea LEZ la acel moment.

Apoi a propus, ca bază pentru manifestul său electoral – asta este important – ultima dată, acum câțiva ani, extinderea acestei zone la întreaga Londră, la zona cu emisii ultra-reduse. De aceea se numește Ultra.

În perioada premergătoare acestor alegeri, aceasta a devenit principalul punct de discuție între… o să simplific spunând dreapta și stânga, dar nu este chiar atât de simplu. Boris Johnson, care era, desigur, foarte împotriva ei, a făcut campanie puternic spunând nu, asta îi face pe oamenii din suburbii să sufere mai mult, fiind nevoiți să plătească mai multe taxe. Dacă vă amintiți, v-am arătat și că marginile Londrei sunt mai bogate și, prin urmare, mai de dreapta.

Așadar, există o dimensiune politică peste tot. Care este lecția pentru aici? Ai nevoie de curaj. De viziune pentru a propune ceva de acest tip. Dar ai nevoie și de moduri alternative de transport.

Realitatea este că cea mai mare parte a Londrei, adică o proporție foarte mare, chiar și periferia, marginile Londrei, sunt foarte bine deservite fie de autobuze, fie de metrou. De ce? Pentru că metroul a fost inventat acum 150 de ani, nu recent.

Prin urmare, Londra a crescut în jurul rețelei de transport. Așa că poți, chiar și astăzi, este destul de extraordinar, să iei metroul, să cobori la o stație de la periferie și tot ce vezi este câmp.

Alina Mihai: În acest sens, Londra are 33 de autorități locale. Și Bucureștiul este de asemenea fragmentat

Richard Burdett: Toate orașele sunt.

Alina Mihai: Și cum poate un astfel de sistem să fie bine gestionat sau controlat?

Richard Burdett: Prin existența unui primar ales direct, cu puteri.

Alina Mihai: Unul singur, da? Adică asta spun, o guvernare metropolitană mai puternică.

Richard Burdett: Da, din nou, să nu presupunem că fiecare oraș este la fel. Parisul, de exemplu – orașul Paris – unde acum există un nou primar de trei zile, primarul anterior, Anne Hidalgo, avea putere asupra a doar 2 milioane de oameni, într-o zonă, Île-de-France, care are 11 milioane.

Deci putea controla doar atât. Ceea ce a făcut, cred eu personal, a fost extrem de bun. În limitele puterii sale a reușit să facă destul de multe. Dar există probleme mai mari, de exemplu transportul regional metropolitan.

Poluarea aerului nu se oprește la granița primarului numărul unu. Traversează aceste limite. Așadar, era limitată în ceea ce putea face.

Primarul Londrei are mai multă putere datorită naturii geografiei, dar și a cadrului legal pe care îl are.

Alina Mihai:Această structură ar putea fi aplicată aici?

Richard Burdett: Nu știu

Alina Mihai: În final, care ar fi primele două sau trei priorități pentru administrația Bucureștiului?

Richard Burdett: Așa cum am spus mai devreme în rezumatul meu, ce se poate face? În primul rând, nu cred că planificarea este ceva ce inventezi pur și simplu. Nu este doar un mare plan sau nu.

Trebuie să fii informat de date, iar asta este mult mai ușor acum decât era acum 10 sau 20 de ani. Fie că este prin inteligență artificială, cum tocmai am auzit din relatările îngrijorătoare ale lui Tony Vives despre partea negativă, dar partea pozitivă este că putem avea acces la monitorizare: calitatea aerului, oamenii, ce fac, care sunt alegerile lor – o înțelegere mult mai bună a ADN-ului orașului.

Care sunt forțele majore? Se mută oamenii? De ce se mută? Unde merg tinerii? Ce se întâmplă cu generația mai în vârstă? De ce au nevoie?”

Și apoi să proiectezi un proces, așa cum a spus Peter Bishop, un proces, nu doar un plan fizic, care implică actorii potriviți.

Cred că acestea sunt lecții pe care Bucureștiul le poate folosi cu siguranță, în loc să spună pur și simplu: luăm modelul Londrei și îl aplicăm aici. Trebuie să funcționeze cu propriile voastre sisteme istorice și cu sistemul vostru relativ nou de democrație, oricât de complex este.

Dar vreau să subliniez: nu fiecare oraș are sub-primari pentru grupuri mai mici de oameni. Dacă e ceva, este invers – ai nevoie ca cel de sus să aibă mai multă putere. Doar un singur primar.

Și apoi, foarte simplu, dacă face ceva care nu este convingător, îl dai afară la următoarele alegeri.

Richard Burdett este profesor de Studii Urbane la London School of Economics and Political Science și director al LSE Cities și al programului Urban Age.

Burdett a fost numit Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (CBE) pentru contribuțiile sale în planificare urbană și design, în cadrul onorurilor de Anul Nou din 2017, și a primit o bursă onorifică din partea Royal College of Art în 2019.

El a fost director al Bienala de Arhitectură de la Veneția 2006 și curator al expoziției „Global Cities” la Tate Modern și a fost președintele juriului pentru premiul Mies Crown Hall Americas Prize în perioada 2016–2018.

Richard Burdett a fost prezent, la București, la Summitul Capitalelor Europene pentru Arhitectură, Urbanism și Administrație – ediția a II-a, desfășurat la București, în perioada 25–26 martie 2026, la Palatul Băncii Naționale a României.

• Notă: Transcrierea interviului a fost realizată cu ajutorul Vatis.Tech