Interviu PressHub. Expert militar: ”În România, leadershipul politic nu se ridică la nivelul așteptărilor populației. Și nu e vorba doar de ajutor militar” / ”Nu ne poziționăm la fel de radical cu Ungaria, dar suntem pe aceeași linie și pe aceleași priorități”

Iulia-Sabina Joja, conferențiar la Universitatea Georgetown din Statele Unite cu expertiză în securitatea europeană și a Mării Negre analizează în termeni duri conducerea politică a României în contextul războiului din Ucraina, în cadrul unui interviu acordat PressHub.

Iulia-Sabina Joja susține în primul rând că nu e permis în democrație ca leadershipul politic să ia marile decizii de politică externă în spatele ușilor închise.

„În România, avem opusul față de Cehia și Slovacia. În România, opinia publică este mult mai puternic și tradițional pro-americană, pro-occidentală și atlantistă. Și susține Ucraina. Dar leadershipul politic nu se ridică la nivelul așteptărilor populației. Și nu e vorba doar de ajutor militar, care în sine este problematic. România a avut dintotdeauna atitudinea: «Nu spunem, nu vorbim public, totul se întâmplă în spatele ușilor închise». Acest lucru nu este acceptabil într-o democrație liberală. Cele mai multe lucruri trebuie să se întâmple în spațiul public, în spațiul deschis”, a precizat expertul de la Washington.

Ea susține că România a pierdut statutul de lider al flancului estic al NATO în fața Poloniei, dar și a Cehiei și Slovaciei.

„Americanii mă întreabă ce părere am despre cum se poziționează România și alte state din regiune în raport cu Ucraina. Explic că e vorba de un spectru aici. La un capăt al spectrului este Polonia, care a devenit noul lider al Flancului Estic, nu există nici un dubiu. Acest lucru este recunoscut inclusiv de către Ucraina.

Polonia este urmată foarte aproape de țările baltice. După care, pe Flancul Estic, aproape la fel de puternică este susținerea, în mod surprinzător, a Cehiei și Slovaciei (…) Dar în Cehia și Slovacia, opinia publică, la începutul războiului, a fost speriată în comparație cu România. Totuși, liderii politici ai Cehiei și Slovaciei s-au ridicat mult peste așteptările opiniei publice și au fost printre cei care au livrat cel mai mult și au susținut cel mai mult.

Apoi, pe acest spectru, în mod surprinzător, și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România, se află Bulgaria, care din punct de vedere militar și politic, în ultimele săptămâni s-a poziționat mult mai ferm pentru susținerea Ucrainei decât Bucureștiul”, a avertizat Iulia Joja.

Ea spune că e de apreciat politica României față de Moldova, însă în relația cu Ucraina, România se poziționează mai aproape de Ungaria decât de atitutdinea restului statelor NATO.

„Susținem Republica Moldova, dar nu și Ucraina. Iar România nu a explicat acest lucru. E bine că ne-am concentrat pe Republica Moldova, ar trebui să vedem chiar mai multă susținere acolo, pentru că Moldova este într-o situație extrem de dificilă.

Dar în ceea ce privește relația cu Ucraina, susținerea este complet insuficientă militar și politic. Umanitar suntem în zona neutră.

Chiar și americanii se întreabă cum se poate ca România, care are cea mai lungă graniță UE și NATO cu Ucraina, care este una dintre cele mai pro-occidentale țări din punct de vedere al opiniei publice, să fie la capătul celălalt al spectrului.

Din punct de vedere al comunicării strategice, în relația bilaterală, România a problematizat aproape exclusiv situația minorităților române pe teritoriul Ucrainei, în contextul legii limbii, care a fost dată de fapt împotriva Rusiei, nu împotriva celorlalți.

Nu ne poziționăm la fel de radical cu Ungaria, dar suntem pe aceeași linie și pe aceleași priorități. Și știm că Ungaria este calul troian al Rusiei în cadrul UE și a funcționat în diverse contexte politice, din 2014, pentru blocarea inițiativelor de aducere mai aproape politic și economic a Ucrainei în UE.

Sigur, România nu e un clar troian al Rusiei. Dar acesta a fost elementul exclusiv de comunicare publică pe relațiile bilaterale. De altfel, până în 2014, România a blocat relațiile parlamentare și toate formatele de cooperare militară”, a precizat conferințiara de la Georgetown University, pentru Interviurile PressHUB.

Cine este Iulia – Sabina Joja

Iulia-Sabina Joja este director de proiect al programului Middle East Institut , ”Afghanistan Watch”, director al Frontier Europe Initiative și conferențiar la Universitatea Georgetown din Washington. Expertiza ei este în securitatea europeană și a Mării Negre.

Anterior, Iulia a fost consilier al Președintelui României și director adjunct de proiect la Comandamentul Aliat NATO din Virginia SUA. Ea a lucrat cu delegația României la ONU, Parlamentul European și Ministerul Afacerilor Externe.

lulia a fost, de asemenea, profesor invitat la Centrul de Istorie Militară și Științe Sociale al Forțelor Armate Germane din Potsdam/Berlin și un bursier post-doctoral DAAD la Institutul de Politică Externă al Școlii de Studii Internaționale Avansate Johns Hopkins.

Teza de doctorat a Iuliei despre cultura strategică a României a fost publicată de Columbia University Press în 2019.

Doctor în Studii Strategice, ea absolvit Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București și are un master în Studii Internaționale a Conflictelor, la King’s College din Londra și este licențiată în Științe Politice și Relații Internaționale, Freie Universität din Berlin.

Sursa foto: Facebook / Femeia de azi Pacea de maine