INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România

Profesorul de istorie Mihai Manea explică pe înțelesul elevilor ce înseamnă extremismul și mai ales ce efecte a avut în istorie, atunci când acest regim a ajuns în Parlament. „Din punct de vedere istoric, ar însemna ce a existat în Germania anului 1933. Adolf Hitler, cancelarul german care intra în funcție în 1933, cel care a condus Reich-ul nazist în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a ajuns la putere în limitele statului parlamentar, democratic”, spune profesorul de istorie într-un interviu pentru Edupedu.ro.

• Mihai Manea este profesor de istorie, doctor în istoria relațiilor internaționale si studii europene, autor de lucrări științifice, metodice și articole în periodice, membru al Comisiei Naționale de Istorie, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România (APIR – Clio).
• Profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab”, București a explicat pe înțelesul elevilor ce a însemnat mișcarea legionară.

Edupedu.ro continuă să aducă informații despre istorie, pe înțelesul elevilor, în contextul actual în care după alegerile parlamentare, în Parlament trei partide extremiste cumulează peste 30% din locuri. Totul în contextul rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care îl clasează pe primul loc pe Călin Georgescu, candidat cu discurs pro-rus, neolegionar și mesianic.

Profesorul de istorie Mihai Manea spune că „extremismul este un lucru periculos, radical, atât timp cât prinde, se răspândește într-o societate care nu dispune de instrumentarul cel puțin teoretic și ideologic, de a-l filtra prin spiritul său“. El a făcut referire la faptul că elevii nu învață într-un spirit de dezbatere sau cu un simț critic istoria.

„Din păcate, în școala românească, nivel preuniversitar, o dezbatere pe tema stânga-dreapta-centru sau extrema stângă – extrema dreaptă este mai rară. Ea nu e prevăzută în manuale”, spune Mihai Manea.

Profesorul de istorie subliniază și faptul că modul de predare al istoriei este esențial. Profesorii nu mai trebuie să ceară ca elevii doar să memoreze anii de domnie.

„Istoria secolului XXI în învățământ nu mai poate să fie așa. Istoria secolului XXI trebuie să ofere exemple, pilde, trebuie să-i facă pe elevi să aibă instrumentarul de a analiza prin propria conștiință și gândire”, spune Mihai Manea.

„Profesorul de istorie are o menire și poate să facă ceva: să-l pună pe elev să-și exprime punctele de vedere, să folosească gândirea proprie, critică, să ia atitudine”, subliniază președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România.

Interviul acordat de profesorul de istorie Mihai Manea pentru Edupedu.ro:

Edupedu.ro: Ce este extremismul și care sunt efectele sale?

Mihai Manea: „Este o întrebare care cred că în actualul context are un rol foarte important. Extremismul, din punct de vedere teoretic, se referă la ceea ce se numește programe politice, dacă există sau ideologii, repet, dacă există, cu caracter profund radical, fie la stânga, fie la dreapta. Din păcate, în școala românească, nivel preuniversitar, o dezbatere pe tema stânga-dreapta-centru sau extrema stângă – extrema-dreaptă este mai rară. Ea nu e prevăzută în manuale, pentru că învățământul, cel puțin cel de istorie, este bazat pe competențe. Activitățile de învățare care sunt propuse pot atinge sau se pot îndrepta către așa ceva. Extremismul este un lucru periculos, radical, atât timp cât prinde, se răspândește într-o societate care nu dispune de instrumentarul, cel puțin teoretic și ideologic, de a-l filtra prin spiritul său. Profesorul de istorie are o menire și poate să facă ceva: să-l pună pe elev să-și exprime punctele de vedere, să folosească gândirea proprie, critică, să ia atitudine. 

Sunt elemente care merg foarte bine în programele românești, care trebuie să vă spun că sunt programe bine structurate. Deci ar trebui să îi facem pe elevi să înțeleagă. Sigur, asta se face de la loc la loc, asta este un deziderat. Din păcate, învățământul românesc are și el părțile lui bune, dar și părțile lui rele. Extremismul este foarte periculos. De ce? Pentru că un om care nu cunoaște, un om care nu este inițiat în a combate sau măcar a trece prin filtrul minții sale poate să se îndrepte către ceea ce prinde în momentul de față. Eu am și scris o lucrare despre teoria conspirațiilor în istorie și se numește «Teorii ale conspirației în istorie».

Edupedu.ro: De la ce vârstă învață copiii la școală elemente despre extremism? E suficient?

Mihai Manea: Copilul învață, în România, istoria de la clasa a IV-a și merge până în clasa a XII-a. Imaginea care a existat cu privire la istorie în anii aceștia a fost o imagine oscilantă. S-a pornit de la o anumită imagine despre istorie, istoria aceea ideologizată cu comunism s-a orientat către o istorie de tip nou. Noi avem o hibă, o hibă care în epoca aceasta se traduce într-o anumită imagine asupra trecutului. Dacă ne gândim că în noaptea de duminică spre luni mulți oameni au căutat pe DEX ce sunt legionarii, este o dovadă a faptului că mai avem multe de învățat pe acest subiect.

Eu am lucrat și lucrez cu instituții europene de la Consiliul Europei, observatorul privind studiul istoric din Europa și noi avem o mare hibă: numărul mic de ore de istorie la școală. Nu uitați că o analiză făcută cu mulți ani înainte, arăta că la noi sunt una-două ore de istorie pe săptămână în școală, pe când statul care este țintit pe bună dreptate drept stat agresor – Federația Rusă – are trei-patru ore de istorie pe săptămână. De aici se pot trage multe concluzii.

Copilul învață despre extremism la clasa a VII-a, a VIII-a, la liceu învață la a X-a, a XI-a și a XII-a, în actuala structură a programelor de istorie. Dar, repet, nu este o abordare politologică. Este o abordare pornind de la un partid. I se explică ce este extrema dreaptă, extrema stângă. Este mai mult de făcut în sensul acesta, pentru că în lumina actualei conjuncturi ar trebui o rediscutare a programelor. 

Poate noul ministru al educației, cel care va avea mandatul începând din această lună, va aborda celebra structură a planurilor-cadru altfel decât a transpărut. Până în momentul de față nu prea știm cum arată planurile-cadru, pentru că nu s-au pus în discuție, pentru că s-a dorit o consultare largă, dar acolo când noul ministru va reuni acei specialiști în comisie, va trebui să discute clar și aceste aspecte. Secolul XXI ne aduce așa ceva și nu numai extremismul. Vă mai dau un exemplu: zilele acestea, românii sunt martorii unei refulări de tip mesianic, unui limbaj de tip religios și mesianic, neobișnuit pentru secol XXI în istoria românilor, nu avem astfel de fenomene de „misticism religios”. Avem exemplul lui Petrache Lupu de la Maglavit, care exprimă o anumită secvențiere socială, politică, economică, dar în rest românii nu sunt în spiritul acesta. Sunt oameni, zic eu, obișnuiți. Deci subiectul acesta ar trebui abordat din acest punct de vedere.

• Citește pe Edupedu.ro interviul integral acordat de profesorul de istorie Mihai Manea