Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului îi cere președintelui Dan să-și asume ”o politică a memoriei asumată și vizibilă”: O societate democratică autentică nu poate funcționa dacă nu își asumă istoria totalitară

”Alegerea lui Nicuşor Dan ca Preşedinte al României este un semn că în societatea noastră există încă resurse de speranţă, de coerenţă şi de refuz al spectacolului politic golit de conţinut”. Acesta este mesajul transmis de prof.univ.dr. Daniel Şandru, preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc., după rezultatul votului de duminicp.

„Este o victorie a celor care cred în competenţă, în onestitate şi în ideea că politica trebuie să fie, înainte de orice, în slujba cetăţenilor şi a valorilor democratice”, a transmite Șandru.

El susține că victoria lui Nicușor Dan vine cu o responsabilitate majoră: ”aceea de a construi un mandat prezidenţial care să nu ignore trecutul şi să nu ocolească memoria istorică. În repetate rânduri am atras atenţia că o societate democratică autentică nu poate funcţiona dacă nu îşi asumă, lucid şi responsabil, istoria totalitară. Totalitarismul comunist nu este o simplă filă în manuale, ci o rană adâncă în memoria noastră colectivă, o realitate care a distrus destine şi a mutilat conştiinţe”.

”Am putut vedea cu toţii, în vremea din urmă şi inclusiv în această campanie electorală, cum ignoranţa istorică privind trecutul recent şi instrumentalizarea politică a nostalgiei totalitare s-au transformat în pericole reale pentru parcursul democratic şi european al României. Fără o contrapondere fermă din partea statului, fără o politică a memoriei asumată şi vizibilă, aceste tendinţe riscă să slăbească ataşamentul cetăţenilor faţă de valorile libertăţii, pluralismului şi statului de drept.

De aceea, politicile memoriei trebuie să devină o prioritate pentru orice lider democratic. Nu doar comemorări, nu doar discursuri la date aniversare, ci acţiuni concrete, politici educaţionale coerente şi dinamice, muzee vii ale memoriei, spaţii publice care să vorbească despre suferinţele trecutului şi despre rezistenţa demnităţii umane” a mai precizat directorul IICCMER.