Handelsblatt: România, refugiu căutat de afacerile germane

”Dor de Europa de Est”? Potrivit unui studiu citat de o publicație specializată, 22% dintre companiile germane intenționează să-și mute fabricile din Republica Federală. Populare sunt Polonia și România. Dar și Ucraina, potrivit Deutsche Welle.

Populismul așa-zis ”suveranist” care a inflamat discursul electoral din România, în partea a doua a anului trecut, a impacientat și mediul de investiții german. Discuțiile despre posibile naționalizări, despre fracturarea canalelor comerciale cu partenerii strategici și desconsiderarea unor angajamente internaționale au determinat antreprenorii germani prezenți în România să ia în calcul prospectarea unor oportunități de repliere – și nu neapărat în de-acum tradiționala Asie de Sud-Est, care nu mai este nici ea chiar ieftină, ci mai degrabă în parcelele cât de cât stabile din Africa.

Investitorii direcți sunt un barometru politic relevant – chiar și într-o epocă plină de neprevăzut. Antreprenorii și managerii sunt oamenii cifrelor, nu doar ai vorbelor. Iar cifrele, arată un articol publicat de ziarul oamenilor germani de afaceri Handelsblatt, au diverse nuanțe, dar descriu destul de riguros starea de spirit a mediului de afaceri.

Prognoza de iarnă a Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw), publicată marți, 4 februarie 2025, sugerează pentru acest an o creștere medie de 2,8% a economiilor majorității statelor din centrul, estul și sud-estul Uniunii Europene. Pentru 2026, nivelul mediu anticipat rămâne relativ constant: alte 2,7 procente. Comparativ, Fondul Monetar Internațional are o estimare de creștere de 0,3% pentru Germania și de 1,3 la sută pentru zona euro, deci sub jumătate.

Pentru Rusia, previziunile economice ale wiiw sunt foarte puțin optimiste: creșterea se va înjumătăți până la 1,8% în anul curent iar perspectiva pentru 2026 este de 1,6 la sută. Ratele ridicate ale dobânzilor sugrumă economia (rata cheie este în prezent de 21 la sută) iar noile sancțiuni impuse de Statele Unite au tot mai mult impact. Este anticipat chiar un val de falimente în rândul companiilor rusești, care în curând nu își vor mai putea achita împrumuturile.

Destule firme germane au deja experiență în Europa Centrală și de Răsărit. Multe dintre ele rămân ancorate în regiune în primul rând pentru că se confruntă cu persistența problemelor în economia Germaniei.

Opțiunea relocării producției din Republica Federală în țări precum România sau Polonia, în anul 2025, este luată în calcul de aproape un sfert dintre companiile germane, după cum reiese dintr-o evaluare realizată de firma de consultanță pentru management KPMG împreună cu organizația ce reunește companiile active în partea răsăriteană a continentului, așa-numitul Ost- Ausschuss (Comitetul Est al Economiei Germane), relatează cotidianul mediului de afaceri Handelsblatt.

Procentajul celor interesați de relocare ar putea fi chiar mai mare, susține Michael Harms, directorul executiv al Comitetului Est al Economiei Germane, în condițiile în care chestionarul KPMG s-a adresat în general companiilor care au deja experiență în regiune. Și nu doar pentru că țările cele mai atractive din Europa de Est dispun de forță de muncă bine calificată într-un context de eficiență a costurilor mai rentabile decât în Germania – ci și pentru că piețele de acolo devin din ce în ce mai atrăgătoare, adaugă Harms: „În trecut, multe țări din Europa Centrală și de Est erau privite pur și simplu ca o prelungire a bancului de lucru extins. Lucrurile arată diferit, între timp. Polonia, de exemplu, este grozavă în domeniile tehnologic și digital”.

Mai ales acum, când cel mai puternic generator de incertitudine s-a instalat în poziția de la care toată lumea liberală și democratică aștepta stabilitatea: mediul geopolitic este marcat de tendințele protecționiste în creștere, sub noul președinte american Donald Trump, care a anunțat deja sancțiuni comerciale mari în toate direcțiile. Acest lucru, notează publicația cu sediul central în Düsseldorf, ”ar putea duce la continuarea concentrării economiei germane asupra regiunilor înconjurătoare din piața internă a UE”, subliniază Andreas Glunz, director pentru afaceri internaționale la KPMG Germania.

Pe lângă taxele care vor afecta economia pieței europene, Trump mai are la dispoziție și un alt potențial instrument de risc: ”o posibilă înțelegere favorabilă Rusiei” cu Vladimir Putin ”ar pune sub semnul îndoielii stabilitatea geopolitică” și, implicit, a investițiilor în Europa de Est, punctează economistul Richard Grieveson, director adjunct la institutul Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw), citat de Handelsblatt.

Nu este deloc o noutate că situația se poate deteriora în orice moment, era clar încă de la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar, odată cu noua administrație de la Casa Albă, dimensiunile prind altă anvergură.

Agresiunea rusă și amenințarea militară continuă față de Europa Centrală și de Est, pe care specialiștii în geostrategii nu o omit din nicio analiză, au reprezentat și până acum principalul risc de securitate pentru companiile germane interesate în această regiune. Puțin peste două treimi (67%) dintre cei chestionați în studiul amintit de publicația Handelsblatt au citat nesiguranța politică și lacunele de securitate cauzate de acțiunile Rusiei ca fiind cele mai provocări, practic, aproape dublu față de cei care au evocat corupția încă puternic răspândită (38%) sau birocrația (31 la sută). De fapt, situația de securitate din regiune se poate deteriora în orice moment.

Aproape o cincime dintre companiile care s-au retras din Rusia după atacul asupra Ucrainei și-au mutat bună parte din producția lor în Europa Centrală și de Est, arată datele Comisiei Est și ale KPMG, studiate de redactorii Handelsblatt. Unii au închis parțial afacerea. Alții și-au lăsat portițe de întoarcere, ”au convenit opțiuni de răscumpărare cu termen de 10, 15 sau 20 de ani”, scrie ziarul citat.

Sunt însă și destui antreprenori germani care așteaptă, pe de altă parte, stabilizarea situației printr-un acord politic între Kiev și Moscova pentru a specula noile oportunități economice în Ucraina, prezice Harms. Un exemplu ar fi dezvoltarea industriei de armament. Războiul rămâne ”obstacolul crucial în calea investițiilor” companiilor germane din Ucraina, conchide expertul KPMG Glunz.
Sursa: DEUTSCHE WELLE / Rador Radio România